joi, octombrie 27

ATENŢIE!!!
NE-AM MUTAT PE NOUL SITE

cenaclulluminalina.com


In 60 secunde o sa fiti potati catre site-ul actual va multumim pentru intelegere!

miercuri, octombrie 26

Cenaclul Lumină Lină la Târnăvioara
AM FOST DIN NOU ÎNTR-UN COLŢ DE RAI!
   Cenaclul Lumină Lină a susținut astăzi, 26 octombrie 2011, un concert la finalul Sfintei Liturghii oficiate de Pr. Paroh Corneliu Ganea în Biserica din Târnăvioara - Copșa Mică. Redăm mai jos concertul. Vă dorim audiție plăcuta!


Concert Târnăvioara - Cenaclul Lumină Lină) SELECŢIUNI DIN CONCERT ŞI SLUJBĂ


La Târnăvioara a fost din nou frumos. Ne-ar trebui multe cuvinte pentru a scrie cronica unui pelerinaj minunat, a unor oameni calzi, a cântecelor noastre care din nou au adus multă bucurie în sufletele localnice. Am fost primiţi ca nişte oaspeţi deosebiţi, ne-am rugat şi am mulţumit lui Dumnezeu pentru acest minunat prilejd de bucurie creştină.
Cenaclul nu s-a deplasat în componenţa sa maximă, dat fiind faptul că a fost o zi de muncă în săptămână, dar cei prezenţi au făcut tot ceea ce este posibil pentru că să rezulte un recital minunat.
La cererea noastră nu am cântat multe piese, timpul fiind foarte plin şi de alte evenimente, dar am promis că vom reveni cu un concert extraordinar la Copşa Mică.




Suntem din nou mulţumiţi şi avem conştiinţa datoriei împlinite.
Viaţa cenaclului trezeşe sufletul românesc. Altceva nici nu cred că trebuie să mai spunem. Pur şi simplu, totul este minunat. Dar din darul lui Dumnezeu.
Mulţumim Târnăvioara!


Dragii noştri cititori!
Nu ştiu dacă aţi înţeles mesajul nostru de aseară, şi anume că blogul cenaclului devine de mâine site. Personal, pentru mine, este o mare bucurie. Resimt acelaşi bun şi copilăresc entuziasm.   Sper că şi voi simţiţi la fel. La această oră se lucrează din plin...
Fiţi aproape de noi!
INTRAŢI DE CURIOZITATE PE
CENACLULLUMINALINA.COM
CA SĂ VEDEŢI CÂTEVA FORME INCIPIENTE ALE SITEULUI
Părintelele Cătălin






 Salutăm  noua formulă de adresare a Cenaclului Lumină Lină, faptul că  blogul devine site este o  realizare frumoasă şi necesară. E frumos ,e luminos, e clar... îmi place.
                                                                                                                               
                                                                                                                                          Monica



Încă o zi a bucuriei!
                    

         Astăzi la Târnăvioara, membrii Cenaclului Lumină Lină, ducând mai departe  misiunea lor creştină, au adus din nou elogiu Maicii Domnului, au trezit din nou admiraţia unui public minunat, prin frumoasele exprimări ale fiorului creştin şi naţional.
        Părintele Paroh Corneliu Ganea, mulţumeşte în numele enoriaşilor, Părintelui Cătălin şi echipei sale pentru jertfă  şi  ajutor.
Ascultăm cum curg piesele interpretate cu atâta dragoste, ca un izvor care adapă setea de desăvârşire a oamenilor.Cristina cu interpretarea cântecului “Trei sferturi în cer” Și uneori la focul mic în casa lor sărmană/ Iisus înduioşat un pic coboară din icoană. Este minunat! Recunoaştem vocea frumoasă a Cosminei când au cântat împreună “O Măicuţă Sfântă” , câtă dăruire din partea tuturor...
Publicul recunoaşte melodia interpretată cu dăruire de Ionică şi Cristian la fluier, si fredonează  împreună cu ei: Tie Maică îţi cer nu mă lăsa să pier, du-mă sus la Fiul tău şi la Dumnezeu.  
Cântecele patriotice trezesc fiorul naţional şi crează o atmosferă incendiară, oamenii cântă cu o singură inimă piesele de forţă ale cenaclului.
Cenaclul Lumină Lină merită cu adevărat să existe în continuare, pentru menirea lor de a realiza prin muzică un progres spiritual şi cultural, cu entuziasm, cu implicare pentru misiunea bisericii  noastre Creştine  Ortodoxe.
                                                                                                                                Monica







Praznic

Nu uita că astăzi se desface cerul,
Trei ciobani coboară dinspre veşnicie,
Să aducă pacea, harul şi misterul,
Şi e sărbătoare, Sfântul Dimitrie!

Un sobor de îngeri vin să dea lumină,
Ca în zi de Paşte pe la liturghie,
Viaţa este caldă, blândă şi senină,
Şi e sărbătoare, Sfântul Dimitrie.

Vin şi mucenicii, sfinţii plini de sânge,
Trandafirii milei pentru ce-o să fie,
Şi Măicuţa Sfântă cu iubire plânge,
Şi e sărbătoare, Sfântul Dimitrie.

Nciodată-n lume nu a fost mai bine,
Deşi parcă noaptea a ajuns târzie,
Dar veni-vor zorii cu suişuri line,
    Pe la sărbătoarea Sfântul Dimitrie.

Sibiu 26 octombrie, miezul nopţii




                                    Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie

       Sfântul Mare Mucenic Dimitrie - este cinstit pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul domniei împăraţilor Maximian şi Diocleţian. Dimitrie nu a ascuns că este creştin, şi de aceea a fost întemniţat. În vremea aceea, creştinii erau trimişi ca pedeapsă, să lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creştinii erau victime sigure. Tradiţia spune că, Nestor - un tânăr creştin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Dimitrie îl va însemna cu semnul sfintei cruci pe frunte şi îi va spune: "Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi". Cu ajutorul rugăciunilor  Sfântului Dimitrie, Nestor reuşeşte să-l străpungă cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împaratul Maximian porunceşte ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie străpuns cu suliţele. Din trupul lui Dimitrie, nu a curs sânge,ci....mir....tămăduitor....de...boli.
                                                                                      
                                                                                                                cules de Monica Armenciu
                                                                                                             
         
                                                                                                                                                               










marți, octombrie 25

luni, octombrie 24

STIRI
         Azi, 24.10.2011, Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, ocrotitorul României, a sosit la Bucuresti.  În după-amiaza zilei de 28 octombrie 2011, ca o Binecuvântare Sfântă pentru credincioșii orașului nostru, va fi adus în procesiune la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 29 octombrie 2011. 

                                                                                                                                                Monica 



 Peştera  Sfântului  Andrei – prima biserică creştină de la noi

      Preoţii cultului local, l-au primit în mijlocul lor pe Sfântul Apostol Andrei, primul ucenic al Domnului nostru  Iisus Hristos, care ajunsese pe acele meleaguri propovăduind cuvântul Evangheliei Mântuitorului. Ei i-au oferit găzduire în grota venerată astăzi de creştini.
     În actuala biserică din peşteră, în pronaos, într-o nişă, se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, despre care tradiţia spune ca pe el se odihnea Sfântul Apostol Andrei.    Ca semn al cinstirii locului pe care a şezut însuşi “ce dintâi chemat” al Domnului, în decursul anilor, acesta a fost folosit şi ca loc de ardere a lumânărilor sau a tămâiei. Cu siguranţă, aceasta este “casa” despre care se vorbeşte în balada Peştera Sfântului Andrei.

                                                                                                                         cules de Monica Armenciu





Monologul Lui Dumnezeu


M-am uitat la tine când te-ai trezit de dimineaţă... Aşteptam să-mi spui două-trei cuvinte, mulţumindu-Mi pentru cele ce ţi s-au întâmplat, cerându-Mi părerea pentru cele ce urma să le faci astăzi. Am observat că erai mult prea preocupat ca să-ţi cauţi haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram să găseşti câteva clipe ca să-Mi spui: Bună dimineaţa! Dar erai mult prea ocupat. 
Pentru a vedea că-ţi sunt alături, am surprins pentru tine cerul cu culori şi cânt de păsărele. Păcat că nu ai observat nici atunci prezenţa Mea. Te-am privit plecând grăbit spre serviciu şi iar am aşteptat. Presupun că fiind atât de ocupat, nu ai avut timp nici atunci să-Mi spui două vorbe. 
Când te întorceai de la muncă, ţi-am văzut oboseala şi ţi-am trimis o ploaie măruntă care să-ţi alunge stresul acumulat. Am crezut că făcându-ţi această placere îţi vei aduce aminte de Mine. În schimb, supărat, M-ai înjurat.
Doream atât de mult să-Mi vorbeşti. Oricum ziua era, încă, lungă! Ai pornit televizorul şi în timp ce urmăreai programul preferat, Eu am aşteptat. 
Ai cinat apoi cu ai tăi şi tot nu ţi-ai adus aminte de Mine. Văzându-te atât de obosit, am înţeles tăcerea ta şi am stins splendoarea cerului ca să te poţi odihni, dar nu te-am lăsat în beznă. Am lăsat veghetori pentru tine o mulţime de stele. Era aşa de frumos, păcat că n-ai observat... 
Dar nu contează! Poate chiar nu ţi-ai dat seama că Eu sunt aici pentru tine. Am mai multă răbdare decât poţi să-ţi imaginezi tu vreodată... Vreau să ţi-o arăt, pentru ca şi tu, la rândul tău, să o arăţi celor din jurul tău. Te iubesc atât de mult încât te voi răbda. Acum eşti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi rămâne decât să te iubesc şi să sper că măcar azi, îmi vei acorda puţin timp din timpul dăruit ţie. 
Îţi doresc o zi bună şi minunată ca sufletul tău luminos !   
Al tău Tată, Dumnezeu. 
Cules de Adina



 Izvorul născut din lacrimile muntelui


       A te adăuga curgerii lui sfinte e o şansă pentru a regăsi curajul vieţii. Atât de bun a fost Creatorul cu făpturile sale, încât în toate a sădit aspiraţii spre infinit. Izvorul este asemenea muntelui din care izvoreşte, se lasă călcat, dar niciodată nu se înclină. În curgerera dorului apelor sale nu există îndoială, nici remuşcare, poate doar puţin stingher pentru faptul că ceea ce curge niciodată nu se mai întoarce.                                                                            
    Izvorul se frământă asemenea tuturor celor îndrăgostiţi de cer. Izvorul e un pustnic ce aşteaptă apele de dincolo de cer. Din izvor se nasc fântânile cu apă vie care ne aduc aminte de origini, de morminte şi de vatra satului din care am plecat toţi cândva. În apele izvoarelor, la ceas de seară, îngerii coboară spre a-şi răcori zborul şi a săruta pădurea. De aici învaţă omul că orice lecţie de iubire e un amestec de voinţă şi melancolie.
      În preajma izvorului de munte peisajul este deosebit, apa are proprietăţi tămăduitoare şi liniştea sufletească răsplăteşte osteneala omului de a ajunge până acolo. Te laşi îmbăiat de pacea tulburătoare a locului, încărcată cumva de o sfinţenie nedefinită, plutind, şi ea, printre brazi.

                                                                                                                      cules de Monica Armenciu