luni, octombrie 29

CISNĂDIA, CA DE OBICEI LA ÎNĂLŢIME! CONCERT FRUMOS ŞI DUH DE PACE!

CRONICA UNUI CONCERT DE IERI, DE AZI ŞI DE NEUITAT!
PĂRINTELE CĂTĂLIN DUMITREAN
Cisnădie. Concertul tocmai a luat sfârşit. Privesc chipurile oamenilor. Lacrimi, entuziasm, strângeri de mână, bucurie, o stare de spirit de nedescris. Mă uit spre colegii mei. Preocupaţi, îngânduraţi, strâng cabluri, se agită ca după un concert obositor şi măreţ. Unii abia reuşesc să mai mănânce, alţii mai scot câte un cuvânt… Alţii se învoiesc de la masă: „Ştiţi, mai sunt şi alte probleme!” Le dau voie să plece, gândindu-mă că sunt totuşi oameni, cu nevoi, cu probleme şi cu atâtea alte doruri. Privesc spre preoţii comunităţii. Din trei, care au fost la concert, doi s-au retras mai înainte de final. Aş fi vrut desigur, ca să rămână cu toţii …

Mă uit din nou spre oameni. Vreau să depăşesc momentul puţin dificil. Aş vrea să le spun colegilor.  Voi vedeţi? Oare putem să simţim oboseala, sau să fim împiedicaţi de amănunte, de rutină? Iată o biserică întreagă a „ars” în cântece patriotice şi pline de duh. Oamenii păreau „rupţi” dintr-un film de acum 4 ani. Aveau ochii curaţi, entuziasm, liberi de constrângeri, clari şi însufleţiţi. Cenaclul îi readusese la starea de spirit potrivită românului. 
Ies de la masă  în curte. Îi caut pe ceilalţi colegi ai mei. Ca un păstor care-şi strigă turma. Vreau să-i reţin totuşi la masă. Să le spun că eu cred că a fost chiar un concert frumos. Unii însă au plecat deja. Îmi tremură mâna pe telefon.
Lumea contiunuă să vină la Icoana. Maica Domnului e şi Maica lor. Şi-a dorit mult ca să vină cât mai mulţi copii ca să îi aducă astăzi închinare. Da. Maica Domnului trăieşte un moment de recunoştinţă. E „în sfârşit” adorată de mulţi, foarte mulţi oameni de bine. Ea, care este Maica tuturor…

Frigul îmi pătrunde în oase. Îmi dau seama că a fost un mare concert şi că „vrăşmaşul” a mai suferit o înfrângere. Dar oare de ce simt o apăsare? De ce nu reuşesc să mă bucur deplin? Poate că, de „vină” e numai oboseala. Mai intru o dată „la masă” lângă prietenii mei. Par indecis, nesigur şi am gesturi interpretabile. Îmi place să îi privesc cu drag pe toţi cei ce au rămas, dar îmi este ruşine să le spun asta „în faţă”. Stau în picioare şi îi privesc. Tac, gândesc, simt bucurie şi apoi plec… Maica Domnului a rămas în biserică ca să-şi îmbrăţişeze copiii. Buni, calzi, reci, drepţi, risipitori… 
La Cisnădie încă se mai aud ecourile cântecului „Doamne, ocroteşte-i pe români”.un tricolor nevăzut flutură fericit peste câteva inimi curate. Un tânăr mă opreşte şi îmi spune: „Am văzut maşini pe stradă, am intrat în biserică şi am rămas uimit. Mai ales la cântecele patriotice. Acum nu îmi mai este ruşine că sunt român!” Un înger plânge şi un altul rîde. Care o fi Doamne, cel bun?... 
FOTOREPORTAJ!
CÂNTĂM PENTRU NEAM
ALĂTURI DE CORUL BISERICII
UNITATE ÎN DIVERSITATE
TRĂIASCĂ ROMÂNIA
MULŢUMIM DRAGI PRIETENI DIN CISNĂDIE! A FOST DIN NOU FRUMOS LA VOI!


sâmbătă, octombrie 27

DIALOG CU PĂRINTELE CĂTĂLIN: "NICIODATĂ NU VOM ŞTI CE A FOST ÎN SUFLETUL LUI AVRAM IANCU!... MĂ DUC MÂINE LA CISNĂDIE CA SĂ CÂNT JALEA ÎMPIETRIRII DE INIMĂ A ACESTUI POPOR DIN CE ÎN CE MAI VICIOS!"

  
- Mai în fiecare concert al Cenaclului Lumină Lină vă cinstiţi eroii naţionali. Un nume însă revine foarte des pe buzele dumneavoastră, ca un fel de "favorit" al sufletului. Este vorba de Avram Iancu.
- Aşa este şi nu am de gând să renunţ la acest ideal. Idealul meu nu este o virtute, ci un nume propriu. Se numeşte Avram Iancu. Cu el plec prin ţară, împreună cu cenaclul meu. Şi îi învăţ pe toţi cei care cântă muzică patriotică să poarte icoana lui Avram Iancu la căpătâi. Ca o literă de lege.
- Un erou uitat de popor.
-Abandonat de laşităţile şi viciile acestui popor ciudat.   
- Îl veţi cânta pe Avram Iancu şi în concertele următoare. Mâine la Cisnădie?
- Bineînţeles!
- De ce? 
- Pentru că, a suferit la fel cum suferă toţi cei trădaţi.
- Mai ales că a pierdut şi o revoluţie...
-Niciodată nu vom putea şti ce a fost în sufletul lui Avram Iancu deîndată ce a simţit că revoluţia de la 1848-1849 nu şi-a atins întru totul scopul. Dar cu siguranţă, că un moment cu totul nefericit a fost prinderea eroului la Câmpeni, în septembrie 1852. Alături de el se mai aflau şi alţi fruntaşi ai revoluţiei ardelene. Iancu nu era la prima arestare. În 15 decembrie 1849 fusese arestat la Halmagiu de către o patrulă austriacă. Atunci, alături de sine se mai aflau Ladislau Vasile Fodor şi Iosif Bologa. Autorităţile locale de la Halmagiu, împreună cu poporul aflat la zi de târg, au protestat atunci cu vehemenţă şi au obţinut eliberarea lui Iancu şi a colaboratorilor săi.


- Deci a fost închis? Ce a urmat?
 - De data aceasta, după prinderea sa de la Câmpeni, Iancu a fost aruncat în închisoare, unde a fost supus unui regim dur şi pălmuit de funcţionarul Hohn. În acea pălmuire se descărcau toate energiile negative acumulate de „stăpânitori” în perioada ultimilor ani. Temându-se însă că moţii îl vor elibera, auorităţile l-au trimis pe Iancu la Sibiu, dându-l în grija prietenului său Ilie Măcelariu. Este momentul în care asupra eroului se fac din partea reprezentanţilor guvernului nenumărate presiuni politice, încercări de a-l intimida şi de a-i câştiga bunăvoinţa prin tot felul de promisiuni financiare. Printre acestea i se oferă şi o pensie semnificativă în bani şi alte onoruri sociale. Iancu rămâne însă neclintit în faţa tuturor ademenirilor şi refuză orice compromis.

- Deci, refuză compromisul? Adică, exact ceea ce noi nu refuzăm astăzi!
- Da. Exact! Întors în munţi, el trăieşte o stare de decepţie foarte accentuată. Apar semne nenumărate ale slăbirii minţii şi ale unei depresii puternice. Idealurile revoluţionare au fost în bună parte spulberate şi Transilvania continua să rămână o colonie a marilor puteri, în care românii, deşi majoritari, erau consideraţi slugi pe viaţă ale grofilor unguri. Printre aceşti iobagi, marea majoritate moţi, Avram Iancu îşi petrece o bună parte din timpul anilor care urmează. Poporul îl venera ca pe un erou. Mulţi români erau fericiţi recunoscându-l, ca să îl primească în casele lor, să-l omenească şi să-i ofere haine frumoase, Dar Avram Iancu arunca „hainele boiereşti” rămânând în straie ţărăneşti şi în opinci.


- Un Avram Iancu deprimat… Adică, părăsit de popor, de românii pentru care a luptat…
 - Adeseori era văzut în mijlocul codrului, cântând ore în şir la fluier. Cântecele sale erau doine de jale în care parcă erau strânse toate durerile milenare şi neîmplinirile acestui neam oropsit de moţi. În marea majoritatea a timpului stătea pe la Baia de Criş. Aici fu primit în casa covrigarului Ioan Stupina. Aici se culca doar pe o targă şi cânta cu mare mândrie doinele sale.



-Mergeţi mâine la Cisnădie şi cu gândul la Avram Iancu?
- Da, eu sunt un idealist. Mă duc nu pentru glorie, ci pentru un ideal. Nu vreau laude, nu vreau decoraţii, nici măcar aplauze. Mă duc pentru a vesti poporului român că a greşit uitându-şi istoria. Mă duc ca să-i învăţ pe cei cântă şi pe cei ascultă că noi facem istorie naţională. Mă duc pentru Avram Iancu şi pentru că nu mai pot să rabd atâta uitare, atâtea patimi şi atâtea duplicităţi în neamul meu! Mă duc ca să cânt jalea împietririi de inimă a acestui popor din ce în ce mai vicios!
RADU. R.

ASTĂZI LA TÂRNĂVIOARA-COPŞA MICĂ! CENACLUL ÎN VARIANTĂ MICĂ, DAR ÎNTR-UN RECITAL PLIN DE FRUMOS!


Am fost astăzi la Târnăvioara. Cu un lot restrâns, chiar foarte restrâns, dar cu o inimă mare. Ne-au aşteptat peste două sute de oameni, într-un sat cu mai puţin de câteva zeci de familii de români. Şi acest părinte extraordinar de luminos, care se numeşte Cornel Ganea.
Oamenii au aşteptat cenaclul ca pe propriul copil care se reîntoarce după multă vreme acasă. Au întrebat de lipsa "majorităţii", dar au fost "liniştiţi" cu câteva cântece memorabile din începutul peregrinărilor noastre. Am deschis recitalul cu "Veniţi la noi" şi "Nu te dau cerule", două piese ce îmi aparţin 100%, deşi coautori la realizarea lor sunt toţi oamenii frumoşi şi toate sentimentele de lumină lină care însoţesc acest cenaclu. Au  urmat cântecele patriotice şi incredibilul de a vedea două sute de inimi şi de voci cântând la unison. Superb!

La sfârşitul concertului am afirmat cu entuziasm: 
"Iată Târnăvioara, ca un torent al iubirii, care se declanşează peste împietrirea marilor metropole de astăzi. Sunteţi unici şi perfecţi! Sunteţi oamenii zâmbetului şi  miruitorii Sfântului Dumitru, care vă însufleţeşte chemarea la iubire! Iubiţi! Iubiţi şi cântaţi! Vom fi mereu lângă voi!

MULŢUMIM PĂRINTE PROTOPOP OVIDIU GĂBAN PENTRU IUBIREA CE O PURTAŢI CENACLULUI!
MULŢUMIM ORGANIZATORILOR, PĂRINTELUI GANEA, PRIMĂRIEI, MINUNATULUI PRIMAR DANIEL MIHALACHE ŞI CREDINCIOŞILOR PENTRU EXCELENTA LOR IMPLICARE ÎN REALIZAREA ACESTOR MOMENTE UNICE! 
La Târnăvioara Cenaclul Lumină Lină a trăit un nou moment de triumf şi de frumos dumnezeiesc. Şi am stabilit alte trei concerte în zonă. 
Astfel:
3 Decembrie: DUMBRĂVENI
6 Decembrie: COPŞA MICĂ
10 Decembrie: MEDIAŞ!

PĂRINTELE CĂTĂLIN

joi, octombrie 25

ULTIMĂ ORĂ: ÎN PRAGUL ZILEI SFÂNTULUI DIMITRIE, PĂRINTELE CĂTĂLIN DUMITREAN VĂ INVITĂ PE BLOGUL DE POEZIE LA O MĂRTURISIRE SINCERĂ DESPRE IUBIRE, SUFERINŢĂ ŞI NEAM!

Astăzi sunteţi rugaţi să intraţi şi să fiţi musafirii blogului de poezie al Părintelui Cătălin. 

Astăzi veţi citi felul în care Părintele Cătălin simte dragostea de neam şi veţi citi o mărturisire caldă a lucrurilor ce se petrec în inima unui fiu al neamului românesc. 


Astăzi veţi înţelege de ce noi uităm de prea multe ori ca să ne mai iubim neamul sau unii pe alţii şi suntem plini de atâtea contradicţii sentimentale. 

Astăzi, în pragul zilei care tutelează sărbătoarea numele de familie al Părintelui Cătălin, vă rugăm să citiţi, să trăiţi şi scrieţi şi voi ceva frumos. Dacă mai aveţi din ce lua... (R,R)

duminică, octombrie 21

SPECTACOLELE DIN ŞIRIOARA ŞI APATIU AU READUS ACASĂ BUCURIA DE A FI ROMÂNI! DOUĂ CONCERTE EXCEPŢIONALE!


 PRIETENII DIN ŞIRIOARA
ŞI SUFLETELE ALESE DE LA APATIU
Cred că niciunui membru al cenaclului nostru nu i-a trecut prin minte că la Şirioara va fi atât de frumos. Ne-am trezit de dimineaţă cu un duios sentiment de pace şi de speranţă că ne-am afla în faţa unei zile deosebite.

 Şi aşa a fost. Am trăit câteva ore de mare înălţare sufletească şi de profund spirit naţional. Un concert magnific, deschis cu priceasna „O Maica Jertfei Salvatoare” şi continuat cu o suită de cântece religioase de mare profunzime.
TINERII ŞI COPIII DIN ŞIRIOARA SALUTĂ CENACLUL
Lumea din Şirioara a rămas fără grai la auzul cântecelor noastre şi doar apelurile noastre repetate la împreună-glăsuire i-au scos practic din reverie pe aceşti oameni minunaţi. Întreaga biserică a cântat apoi superb alături de noi, spre fericirea Părintelui Radu, un slujitor jertfelnic şi plin de implicaţie duhovnicească.

 „Capul de la Torda” şi celelalte cântece patriotice au redeşteptat fiorul naţional, într-un mod efervescent. Oamenii au simţit că astăzi este o adevărată zi de paşte, că Maica Domnului este lângă poporul român, plină de bunătate şi de strălucire.
Mulţumim din suflet familiei Părintelui Radu, celor dragi din jurul său şi tuturor celor care au ostenit în mod deosebit pentru ca noi să ne simţim ca acasă. La Şirioara paarcă timpul a stat pe loc şi dragostea gazdelor a întrecut orice aşteptare. Vă mulţumim!

La Apatiu am ajuns abia cu o oră înainte de începutul programului nostru. Ştefan, Andrei, Cristi şi ceilalţi au întins imediat cablurile, au ridicat boxele pe stativ şi au pregătit sonorizarea. 

O luptă uriaşă cu timpul şi cu oboseala. Era al doilea concert al zilei şi a doua provocare a cenaclului nostru, de a ne da măsura dragostei şi a dăruirii.

A ieşti excelent. Două ore de concert în aceeaşi măsură, remarcată şi de Părintele Ovidiu, plină de condiţie mărturisitoare şi naţionalism profund. 

Vocile au vibrat cu sensibilitate ilustră, iar publicul ne-a simţit curajul, abnegaţia şi starea de spirit, astfel că la cântecele patriotice toţi cei prezenţi ni s-au alăturat plini de energie şi de frumos.

A fost din nou un concert inedit, unic şi plin de har. Cu aceeaşi prezenţă a Maicii Domnului, în inima fiecărui membru al cenaclului şi cu bucuria de a fi câştigat noi prieteni sinceri şi devotaţi. Da, cenaclul nostru s-a îmbogăţit cu o experienţă cu adevărat extraordinară. Am promis că în luna ianuarie vom reveni pe aceste meleaguri, unde alte comunităţi aşteaptă nerăbdătoare să găzduiască concertele noastre.





sâmbătă, octombrie 20

ULTIMĂ ORĂ: CENACLUL LUMINĂ LINĂ A AJUNS CU BINE LA ŞIRIOARA, DUPĂ UN POPAS MINUNAT LA MÂNĂSTIREA NICULA!



BISTRIŢA, NICULA, ŞIRIOARA ŞI FLACĂRA NOASTRĂ!
   Cenaclul Lumină Lină a pornit sâmbătă la amiază într-o nouă călătorie temerară, având drept scop un mic turneu de două concerte în judeţul Bistriţa-Năsăud. Drumul a fost ca de obicei frumos, încărcat de emoţie şi de gânduri frumoase. Atmosfera pe microbuzul, condus cu mare dibăcie de domnul Vasile, a fost una frăţească şi plină de spirit. 


În calitate de conducător al Cenaclului Lumină Lină, am luat hotărârea să facem un popas de suflet la Mânăstirea Nicula. Surpriza a fost generală şi primită cu mare entuziasm, astfel că de la Turda, pe toată distanţa până la mănăstire, în microbuz s-au intonat cele mai cunoscute pricesne închinate Maicii Domnului.
 La ora 15.30 am ajuns la Nicula. Pentru marea majoritate a fot o experienţă inedită, eu însumi fiind pentru prima dată prezent în această celebră mănăstire. 

Am rămas fără cuvinte la vederea bisericuţei de lemn şi gândurile ni s-au lipit de inimă, ca într-o zi de veşnicie, zi în care totul înseamnă pace, iubire şi sublim.
   În biserică ne-a întâmpinat şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Ştiam că este minunată, dar la vederea ei faţă către faţă, nu ne-am mai putut ţine nici măcar echilibrul fizic şi am îngenuncheat cu toţii instantaneu. 
Ce a urmat e greu de redat în cuvinte. Am simţit că Duhul însuşi se roagă în noi cu suspine negrăite, că totul e tăcere, minune şi bucurie. Ne-am despărţit apoi cu greu de Icoană şi de Mănăstire şi am promis Măicuţei că ori de câte ori vom trece cu cenaclul prin această zonă vom reveni lângă ea.
    Şirioara ne-a primit la ora 17 plină de candoare şi de vibraţie. Părintele Radu şi doamna preoteasă, care abia a născut un prunc minunat, ne-au primit cu mare cinste. Credincioşi, apropiaţi de părintele ne-au făcut onorurile de gazde şi ne-au omenit cum se cuvine. În cinstea lor, la casa parohială am improvizat un mic concert, cu cele mai populare cântece ale cenaclului nostru, iar la ora 19.15 am fost prezenţi în biserica satului unde am făcut o repetiţie generală.


   Membrii cenaclului au fost cu toţii degajaţi, veseli şi dornici de mărturisire. Am simţit aceasta şi la Ştefan, şi la Andrei, şi la toţi ceilalţi. Ştefan a coordonat cu multă dibăcie lucrările de organizare a sonorizării, iar chitara lui Mihai a sunat mai bine ca niciodată. Fetele s-au pus pe cântec, până când o mămăruţă pe jumătate moartă, poposind pe mâna uneia din colegele noastre, a fost efectiv resuscitată, până şi-a luat zborul spre libertate. A fost un semn discret al dumnezeirii că cerul ne este aproape, că Maica Domnului ocroteşte acest cenaclu, că toţi cei frumoşi sunt mereu şi mereu împreună.

E noapte la Şirioara, e pace şi o lumină lină veghează peste osteneala noastră. 
Mâine ne aşteaptă două concerte şi două noi prilejuri de a face ceva pentru credinţa noastră şi pentru neamul nostru românesc.
Noapte bună şi pace celor ce ne citesc.
Pe mâine!


Părintele Cătălin  

luni, octombrie 15

CENACLUL ŞI AMINTIRILE SALE RECENTE: CIOCENI OCTOMBRIE 2012

FOTOREPORTAJ ŞI CINCI ÎNTREBĂRI PENTRU VOI:

1. Acum câţiva ani, cine ar fi crezut?


2. Câţi dintre cei ce ne-au iubit au rămas lângă noi?
3. Cum a putut să se aprindă o astfel de lumină lină şi cât de mult o iubiţi?

4.Unde sunt faptele sociale şi misionare ale celor care toată ziua vorbesc şi scriu despre ortodoxie?

5.Ce perspective are acest cenaclu frumos? 

MÂINE SEARĂ:

PREDICA PĂRINTELUI ADRIAN BELDEANU
ÎN DUMINICA PREZENŢEI CENACLULUI LUMINĂ LINĂ LA MIHAI VODĂ!

duminică, octombrie 14

PĂRINTELE CĂTĂLIN NE SCRIE DIN CARANSEBEŞ!

LUMINA LINĂ MÂNGÂIE INIMILE BĂNĂŢENILOR! 

   Caransebeşul a aşteptat întâlnirea creştinilor şi concertul de astăzi cu ploaie, bucurie şi mult interes. Oraşul, în special la fiecare biserică, era împânzit de afişe care anunţau prezenţa deopotrivă a Cenaclului Lumină Lină şi a fratelui Costel Busuioc, la un eveniment pus sub semnul „dragostei de Cruce”. Organizatorii, în fruntea cărora s-a situat evident Părintele Marian Mărcuş, invitau pe bănăţeni la un moment deosebit, sub egida „Încă mai este loc la Cruce”.


   Câteva sute de credincioşi au ţinut să fie prezenţi încă la ora 14.30, atunci când în Biserica din curtea Episcopiei au început momentele de mărturisire prin cântec şi cuvânt a evlaviei noastre duhovniceşti. Rând pe rând, glasuri frumoase, strânse în jurul Părintelui Marian, (o serie de noi prezenţe locale) au cutremurat practic asistenţa, mijlocind coborârea Sfântului Duh direct în adâncul de inimă.

   La propunerea Părintelui Marian Mărcuş concertul a început cu binecunoscutele pricesne „Înaintea Ta Iisus iubit” şi „Maică pururea fecioară” A fost înălţător şi deosebit ca să auzi sute de glasuri „explodând” practic la un numitor comun, dragostea de cer şi de frumos.
Am interpretat cu drag cântecul „Închinare Sfintei Paraschiva”, poezie pe care am scris-o acum doi ani pe o linie melodică pe care consider că însuşi Dumnezeu mi-a inspirat-o, din dragoste şi respect pentru sfinţii cerului. Împreună cu Părintele Marian, ne-am pus din nou problema toamnelor” fără de Hristos în binecunoscutul cântec: „Când păcatul m-a purtat”
Orele au trecut repede. Ploaia de afară s-a oprit, vrând parcă şi ea să fie martoră cuminte la acest prilej de fericire duhovnicească şi iubire întru Hristos. Târziu, după orele 18, totul s-a sfârşit, rămânând însă amintirea unei zile deosebite. Ce să vă mai spunem, decât că ne pare rău de toţi cei ce nu au fost prezenţi lângă noi.

 Organizare excelentă şi un alt regret, acela de a nu fi putut fi prezenţi şi ceilalţi membrii ai cenaclului ( care au beneficiat însă de o meritată şi cuvenită pauză de odihnă înaintea viitoarelor concerte care vor veni în această lună şi începutul lunii noiembrie) Am promis însă, în mod public, că vom veni cât de curând cu întreaga noastră comunitate, spre a răsplăti iubirea bănăţenilor, minunată şi deosebită, faţă de acest cenaclu naţional-creştin.

Mulţumim Caransebeş pentru această zi! A fost divin! A fost Hristos în mijlocul nostru!
Cu drag!
Părintele Cătălin




joi, octombrie 11

CENACLUL LUMINĂ LINĂ ÎN CEA MAI PROLIFICĂ TOAMNĂ DIN EXISTENŢA SA!

PROGRAMUL URMĂTOARELOR CONCERTE:
14 OCTOMBRIE CRANSEBEŞ


În organizarea Părintelui Marian Mărcuş, se va desfăşura un program de pricesne şi cuvinte duhovniceşti. De la Sibiu va participa doar Părintele Cătălin Dumitrean, urmâd ca membrii de bază ai grupului nostru să se bucure de o săptămână de pauză înaintea marilor concerte ulterioare. Locaţia: Biserica din curtea Episcopiei de Caransebeş. Participă Părintele Gheorghe Bumb(membru fondator al cenaclului şi autorul muzicii la piesa "Pensia de-un leu") şi o serie de prieteni apropiaţi ai Părintelui Marian Mărcuş.


21 OCTOMBRIE- BISTRIŢA
 



Vor fi două concerte în aceeaşi zi. Cenaclul va ajunge sâmbătă seara în Bistriţa, iar duminică dimineaţa la ora 11 va avea loc primul concert, cel de-al doilea urmând să se defăşoare de la ora 16. Un adevărat tur de forţă şi de evenimente. Nu avem încă ordinea exactă a desfăşurării celor două concerte, dar am aflat că se fac eforturi deosebite pentru primirea cenaclului. Suntem aşteptaţi de sute şi  sute de oameni, urmând ca la cel de-al doilea concert să se alăture preoţi şi credincioşi din satele limitrofe. Cenaclul va merge cu formula sa de bază şi cu echipa sponsorului AMBIENT.
26 octombrie Târnăvioara-Copşa Mică
Locaţia: Biserica satului. La invitaţia Părintelui Ganea vom participa la hramul bisericii, chiar în biserica satului. Concertul este tradiţional, fiind al treilea an consecutiv în care cântăm la Târnăvioara. Vom participa cu tot lotul nostru şi ne vom reîntâlni şi cu prietenii noştrii din Copşa Mică. Suntem informaţi de organizatori că suntem aşteptaţi cu mare dragoste şi real interes.

27 OCTOMBRIE CISNĂDIE





Concertul va fi organizat de prietenul cenaclului, Părintele Ucă şi va avea loc cel mai probabil în biserica din localitate. Ca de obicei vom fi prezenţi împreună cu corurile bisericilor din localitate. Evenimentul se va desfăşura cel mai probabil duminică seara.




1 noiembrie - ora 18 - Sibiu, Sala ASTRA-
Va fi primul concert audio-video al Cenaclului Lumină Lină!

3 nioembrie Iaşi  


Concert special organizat de Mitropolia Iaşilor şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe.







8 Noiembrie- Păuca ora 11 în Biserica Sfinţii Arhangheli.