Noutaţi de la Sălişte

TOTUL RENAŞTE ÎN CENACLUL LUMINĂ LINĂ!

4 IUNIE ORA 17 CONCERT DE VIS!

 

Concertul omagial Adrian Păunescu, ultimele retuşuri la Săliştea Sibiului

18 mai, 2011, ora 11:00

Părintele Cătălin împreună cu echipa ajung la Sălişte unde sunt primiţi cu multă căldură sufletească de părintele protopop Ioan Ciocan, la Protopopiatul Sălişte. Vremea bună, cerul luminat şi soarele strălucitor sunt adevărate semne că totul a intrat în normal, în firesc, şi că Dumnezeu va lumina minţile şi inimile. Iar lucrurile s-au întâmplat întocmai. 

Părintele Cătălin i-a prezentat planul de acţiune părintelui protopop Ciocan, care a primit cu entuziasm noutăţile şi a venit chiar cu propuneri referitoare la programul artiştilor populari ce vor concerta în cadrul spectacolului omagial. Bun cunoscător al muzicii şi folclorului, cu precădere al folclorului din Mărginime, părintele protopop are câteva sfaturi bine argumentate despre artişti şi propune nume noi pentru spectacolul mult aşteptat. Întâlnirea de la Protopopiat este mai mult decât utilă, iar părintele Ciocan ne conduce mai departe către Primărie.

Organizatorii concertului s-au întâlnit la Primăria Sălişte într-o formulă aproape completă: părintele Cătălin, părintele Ioan Ciocan, domnul director Nelu Botezan şi primarul oraşului, Teodor Banciu. Domnul Nelu Botezan scapă în răstimp lacrimi de bucurie, când părintele Cătălin îi citeşte poezia scrisă special pentru domnia sa.

Edilul şef a lăsat însă la o parte pentru câteva zeci de minute hârtiile oficiale care aşteptau să fie semnate şi s-a ocupat strict de organizarea concertului. Spirit întreprinzător şi bun gospodar, primarul Săliştei decide desfăşurarea spectacolului, după consultări cu părintele Cătălin. Astfel, concertul în memoria lui Adrian Păunescu va fi organizat de Cenaclul Lumină Lină, în colaborare cu Primăria Sălişte şi cu Fundaţia Sălişte - prezent şi viitor., pe data de 4 iunie, la baza agro-turistică din Sălişte. Vor fi practic două zile de festival: spectacolul de folk şi evenimentle adiacente acestuia se vor ţine sâmbătă, 4 iunie, iar duminică, 5 iunie, după Sfânta Liturghie şi masa de prânz, va urma un spectacol folcloric.

Toate acestea într-o nouă locaţie, mult mai apropiată de Sălişte decât Poiana Soarelui: baza agro-turistică, pe care primarul Teodor Banciu ne invită să o vizităm puţin mai târziu. Sunt invitaţi la spectacolul de folk:Victor Socaciu, Andrei Păunescu împreună cu trupa Totuşi, Radu Pietreanu (ex-Vacanţa Mare, cu proiectul Vacanţa Muzicală), Magda Puskas, Emeric Imre şi Vali Moldovan. Artiştii vor fi primiţi cu ospitalitatea caracteristică locuitorilor din Mărginimea Sibiului, atât de dragă lui Adrian Păunescu.

Ziua de duminică va fi dedicată folclorului autentic. Vor urca pe scenă Reuniunea Română de Cântări, dar şi alte nume pentru care se aşteaptă în continuare confirmări.

Detaliile fiind puse la punct am plecat spre baza agro-turistică, o adevărată perlă neşlefuită. Primarul Teodor Banciu ne face un scurt tur al bazei, unde lucrările sunt în toi. Teren de fotbal, de tenis, bazin de înot, panouri solare, loc de camping, spaţii de cazare, locuri pentru grătar şi chiar grătare, chioşcuri cu bere, mititei sau răcoritoare o scenă acoperită, mult verde şi mult aer curat îi aşteptă pe cei care vor veni la concertele din 4 şi 5 mai. La baza agro-turistică se lucrează de zor, dar primarul Săliştei promite că în două săptămâni totul va arăta ca nou. 

Părintele Cătălin, părintele Ioan Ciocan, domnul Nelu Botezan şi primarul Teodor Banciu pun la punct ultimele detalii, inclusiv cele legate de cazarea, deplasarea şi protocolul artiştilor, sau cele legate de sonorizare, ce va fi asigurată cel mai probabil de deputatul Mircea Cazan. Vor fi invitaţi oricum politicienii marcanţi ai Sibiului, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din judeţ şi va participa cu siguranţă domnul Adrian Lemeni, secretar de stat pe culte, în ministerul Culturii. 

Coborâm de la baza agro-turistică plini de speranţă. Munca însă, abia acum începe. Este ora 13, ne întoarcem la Sibiu.

Victor Stoica

DRAGI PRIETENI!
MÂINE SEARĂ PE BLOGUL CENACLULUI SPERĂM SĂ VĂ DĂM MAI MULTE VEŞTI BUNE DESPRE INIŢIATIVELE ŞI CONCERTELE NOASTRE! ORICE CUVÂNT NOU AL PĂRINTELUI CĂTĂLIN (poezie, gânduri, eseu) ÎL GĂSIŢI ACCESÂND  DIRECT PE BLOGUL DE POEZIE! SUCCES!  dumitreancatalin@yahoo.com

EXISTAM PENTRU VOI!!!!!!!

CENACLUL LUMINĂ LINĂ DIN NOU LA DRUM!

 

COMUNICAT!                                         Azi, luni 16 Mai a avut loc şedinţa Comitetului de organizare a Cenaclului Lumină Lină, prezidată de Părintele Cătălin Dumitrean. Dezbaterile au avut ca temă viitorul cenaclului, formula permanentă a deplasărilor şi noile direcţii de descoperire a oamenilor talentaţi din bisericile noastre.        Astfel s-a stabilit: 1. Pe viitor cenaclul va avea manifestări programate la Biserica de pe Strada Dealului( pe timpul verii în aer liber)      2. La fiecare manifestare vor fi invitaţi tineri de la o anumită şcoală din Sibiu spre a-şi expune creaţiile artistice cu tematică religioasă. Fiecare participant va fi premiat.                                       3. Deplasările în teritorii se vor face la date fixe şi ocazionale. Echipa activă a cenaclului va fi stabilită înainte de fiecare concert doar de conducătorul cenaclului în funcţie de capacităţile morale şi profesionale ale celor ce vor alcătui de acum înainte nucleul de bază al grupului nostru. Deciziile conducătorului cenaclului, sancţiunile disciplinare ale membrilor şi modul de organizare a concertelor vor fi îndeplinite fără nici o obiecţie de actualii membri ai cenaclului. Orice decizie este irevocabilă. Formula cenaclului nu este fixă, ea urmând să varieze mereu în funcţie de locul în care ne deplasăm.

DUMINICĂ CONCERT LA ŞEICA MARE!

La invitaţIa domnului primar Şuşa Nicolae  şi a Părintelui Paroh Frâncu Cristian duminică 22 mai Cenaclul Lumină Lină se deplasează la Şeica Mare, unde va avea loc un concert extraordinar cu participarea tinerilor elevi ai claselor I-VIII din localitate,pregătiţi de doamna profesoară Şuşa Maria, de domnul profesor Ghincea Gheorghe şi de părintele paroh. Aceştia vor prezenta un program special format din două piese de teatru, cântece şi poezie. Pe lângă prezenţele locale vor răsuna şi frumoasele cântece tradiţionale ale membrilor cenaclului nostru. Concertul începe la ora 16 în Sala de festivităţi a Grădiniţei din Şeica Mare! Sunteţi aşteptaţi la bucurie!

CENACLUL DE HRAM LA SIBIU!

 

În seara zile de 26 Mai, după terminarea vecerniei de hram, la Biserica Spitalului T.B.C. Sfântul Ioan Rusul, Cenaclul Lumină Lină va susţine un program de poezie şi cântece religioase în cinstea sfântului sărbătorit. Concertul va începe aproximativ în jurul orei 19.30.

TOMBOLĂ DE HRAM ÎN 27 MAI

            Pentru a putea diversifica acţiunile cenaclului nostru în ziua de 27 Mai la Biserica Sfântul Ioan Rusul cu ocazia hramului, la sfârşitul slujbei va avea loc o tragere o tombolă cu premii speciale tradiţionale româneşti şi religioase. Marile premii vor fi două costume populare româneşti (masculin şi feminin), set complet. 

Biletul de participare la tombolă va costa 5 lei şi va fi pus în vânzare încă de miercuri seara la Biserica Spitalului T.B.C. Organizator al tombolei este Asociaţia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi încasările vor fi destinate susţinerii activităţilor noastre. Vă aşteptăm!

CENACLUL LA SIBIU PE 7 IUNIE!

Întâlnire cu tinerii creatori de la două şcoli!

Aşa cum am anunţat, începând cu luna iunie, se vor relua întâlnirile noastre lunare la Biserica Sfântul Ioan Iacob Românul într-o formulă nouă, dinamică şi deschisă spre creaţie. Despre ce va fi vorba. În primul rînd la aceste seri vom atrage tineri din creatori din Sibiu. La fiecare concert vor participa elevi de la o şcoală sau două din Sibiu. Împreună cu profesorii sibieni de religie vom stabili ordinea şi programul de participare. Părintele Mihai Petian va fi promotorul acestei prime seri urmând ca sfinţia sa să invite, să stimuleze şi să aducă elevi de la două şcoli din Sibiu, care în cadrul serii duhovniceşti îşi vor prezenta public creaţiile religioase. Se vor acorda premii speciale şi diplome participanţilor. Creaţiile vor fi expuse în mod public pe blogul nostru şi pe cel al Site-ului naţional al revistei „Lumea Credinţei”

PUTEŢI FACE CEVA PENTRU NOI???

 Ajutaţi-ne să descoperim oameni talentaţi!

Vă este ruşine să vă declaraţi prieteni ai Cenaclului Lumină Lină în lumea care nu ştie de Hristos?...

Nu vă cerem declaraţii de iubire, ci o faptă concretă!

Blogul Cenaclului Lumină Lină pune începând de astăzi la dispoziţia tuturor celor interesaţi spaţiu electronic chiar în cuprinsul blogul nostru pentru a vă putea prezenta creaţiile personale, eseuri, poezii, picturi (pot fi şi poezii sau eseuri care ţin de natură, cântec etc, deci nu numai strict creaţii religioase). Aşteptăm să ne trimiteţi cât mai repede realizările dumneavoastră pe adresele noastre de email. Rugăm pe toţi cei ce accesează acest blog, pe cei ce şi-au trimis profilul de prieteni, pe cei ce stau mai „în umbră”, pe cei ce nu ne cunosc personal, să facă acum ceva pentru noi ţi să devină apostolii noştri misionari, trimiţând chemarea celor dornici şi talentaţi de a scrie pe blog-ul cenaclului sau de a-şi prezenta creaţiile prin fotografii (în cazul unor picturi) .

Vă mai rugăm încă ceva!  Trimiteţi link-ul nostru încă o dată tuturor prietenilor voştri!

Poate l-aţi mai trimis cu alte ocazii,dar vă rugăm frumos să mai faceţi o dată acest gest în numele prieteniei noastre comune şi să-i rugaţi dacă doresc, dacă au copii talentaţi, dacă ei înşişi scriu sau pictează, să transmită celor interesaţi, tinerilor şi nu numai, dorinţa noastră de a le publica creaţiile şi de a le prezenta public la Radio Trinitas şi în concertele Cenaclului Lumină Lină!  Să vedem cine ne ajută!

Cu cerul în inimi!

LUMINĂ LINĂ PE CER FRUMOS!

A fost noaptea în care liliacul a coborât cerul pe spaţiul blând al acestei pagini. Cenaclul Lumină Lină a început din nou să cânte în sufletele voastre. Era timpul înnoiri. În ultimul timp tăcerea ne-a fost singurl reper, deşi cei mai mulţi aţi continuat să ne citiţi. Da cine poate trăi doar din tăcere. Cuvântul ni s-a dat ca o floare de rai şi tocmai de aceea, iată blogul nostru vă aduce cuvântul şi o nouă provcare de suflet, pentru ca să ne citiţi, să fiţi mai aproape de noi şi să sprijiniţi cu tot ceea ce puteţi existenţa  Cenaclului Lumină Lină!

Şi trebuia să ne schimbăm,
Cu dor de cer, cu dor de soare,
Ceva mai mult ca să vă dăm,
Şi armonie şi splendoare!


De-aceea blogul s-a schimbat,
A devenit în fond albastru,
Un cer el însuşi însemnat,
Sau un portret de dor măiastru.


De astăzi vom urca frumos,
Fără păcat, fără de vină,
Spre Dumnezeul cel duios,
Cu o lumină albă, lină...

Următiţi în aceast-seară blogul nostru!
Veţi citi:
-Stiri Cenaclul Lumină Lină!
- Informaţii folk
-Mic eseu duhovnicesc
- Poezie 
-Întrebarea zilei!

Jurnal de duminică seara

Zâmbetul fără singurătate

Să zâmbim! La Vitezda nu se zâmbea şi un om a trebuit să aştpet 38 de ani pentru ca să zâmbească din nou. Să zâmbim ca să fim altfel. Zâmbetul e rugăciune , e terapie psihiatrică, e operaţie estetică şi în cele din urmă cel mai bun tovarăş de drum!

 X

Oficial scăldătoarea de la Vitezda nu mai există. Poate doar câteva relicve antice care amintesc pe unde se deschidea Poarta Oilor în drumul ce urca de la Ierihon la Ierusalim. Slăbănogul din evanghelia duminicii ce s-a scurs rămâne însă în conştiinţa noastră, un fel de barometru al propriilor singurătăţi. O singurătate de care nu ne plângem, dar pe care o constatăm cu ochii deschişi spre cer. Un fel de monahism neaşteptat, pe care omul şi-l asumă în lipsă unor soluţii de viaţă limpede.

X

La Vitezda nimic nu era uman. Doar o competiţie a bolnavilor dornici de însănătoşire. Ce crudă e singurătatea bolnavilor. Nu ajunge că eşti în durere, mai trebuie să te războieşti şi cu „fraţii” tăi de amărăciune. Ideea era, cine „va fi primul” care să intre în apă... Acela doar se vindeca. Întotdeauna cel dintâi. Un înger „al Domnului” atingea apa şi la tulburarea ei „întâiul” era ales. Acest fapt sună greu, ca o selecţie cerească după principiul fără de principiu. Să fi cel mai bun, să fi întâiul, să fi doar tu şi nimeni altcineva… Sună prost, sună inegal, sună a ziua de azi, că doar în capitalismul de astăzi suntem învăţaţi „să fim cei mai buni”, „să fim învingători”, „să fim primii”… Pentru ă şi astăzi nimic nu a rămas uman. Nici măcar suferinţa. Iar singurătatea dezumanizează, te transformă în „om acru”, obosit de social şi poate de tine însuţi.

X

Îmi plac oamenii care zâmbesc în suferinţă. Am scris atât de mult despre lacrimi

 încât am impresia că sunt eu însumi un autoflagelat. Prima tendinţă în cazul unui necaz este de a-i cere socoteală lui Dumnezeu. Am întâlnit însă oameni care l-au iubit atât de mult pe Dumnezeu, încât pierzând o valoare umană sau sentimentală au aplic fără interogaţii iovianul: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!”. Zâmbetul este cel mai frumos dar al omului. Lângă oamenii zâmbitori mă simt eu însumi mai bun, mai cald, mai altruist sau gata de orice jertfă. Pentru că zâmbetul deschide poarta Împărăţiei Cerurilor.

 

Voi fi o floare

Am să mă devin o floare albă,

Şi am să mă întorc în stâncă,

Să regăsesc iubirea caldă,

Şi palma cerului adâncă.

Să stea doar Dumnezeu cu mine,

Prin ploi să îmi trimită vorbă,

Că cerul din durere vine,

Şi nu din zâmbete la normă.

Probabil o să-mi fie straniu,

Şi la început ceva bicisnic,

Fără acel mirabil craniu,

Prin care mă credeam idilic.

Şi lumea o să-mi pară veche,

Un fel de roată ce se învârte,

Ca şi o tragică pereche,

Ce şi-a pierdut din legăminte.

Pe stâncă nu vor fi probleme,

Şi nici jandarmi de fericire,

Şi de nimic nu mă voi teme,

Voi fi doar floare şi iubire.

Şi-ntr-un târziu, aşa deodată,

În lume va pătrunde dorul,

De floarea tristă şi mirată,

De floarea ce v-a dat fiorul.

Şi veţi porni prin stânci uitate,

Să întrebaţi ceva de mine,
Şi toate florile mirate,
Vă vor zâmbi cu gânduri line.


Abia atuncea veţi pricepe,
Că viaţa este resemnare,
O floare care blând începe,
Să moară sfânt în fiecare.

CLUJ NAPOCA

DOR DE CLUJ!

PELERIN PRIN INIMA AREALULUI!

Am fost la Cluj Napoca joi şi vineri alături de Părintele Protopop Gheorghe Colţea, invitat de prietenul meu Dinu Criste la o emisiune care se va difuza sâmbătă dimineaţa ora 10 pe TVR Cluj (se prinde uşor şi pe cablu în Sibiu)

Am reinventat dialogul cultural de care era puţin văduvit la Sibiu. M-am simţit bine în oraşul lui Balga şi mi-am adus aminte de versurile poetului Adrian Păunescu:

"Sfios vin la tine ca în templul Ardealului,

Eu fiu de ţăran din fierbintele sud,

Şi Clujul e tot hohotire de clopote,

Şi paşii lui Blaga prin Cluj se aud"

Opt ani de zile am studiat la Cluj. Colegul meu Dinu m-a întâmpinat cu vorbele: "Bine ai venit acasă!"

Am găsit Clujul mult schimbat, dar acelaşi aer studenţesc, erudit, oameni politicoşi, literaţi şi o viaţă exuberantă.

Dinu, un prieten non-conformist, pot spune că în Sibiu nu am găsit un prieten ca el, adică şi "la bine şi la greu"... Altfel prieteni am avut mulţi, dar cu "benzina pe cartelă". Asta e viaţa...

Mi-a spus Dinu: "Simt lipsa convorbirilor noastre estetice, teologice şi pline de candoare! Când vii la Cluj renasc!" 

Ieri s-a întâmplat un fapt neverosimil pentru noi doi, ne-am plimbat aproape o jumătate de zi pe jos. Am revăzut tot Clujul de la Catedrală, la Căminele Studenţeşti din Haşdeu până la Radio Cluj din Cartierul Grigorescu. Ne-am simţit adolescenţi, fără gânduri complicate, fericiţi...

Dinu mi-a amintit de o discuţie cu regretatul Mitropolit Bartolomeu Anania: "I-am luat un interviu la Nicula acum opt ani. L-am întrebat dacă e greu să te mântuieşti. Mi-a răspuns: "Nu, frate Dinu! Uite eu sunt sigur că mă voi mântui! Mântuirea au complicat-o doar teologii!"...

Când mă gândesc că noi nu mai trăim fericirea clipei de acum, iubirea, exuberanţa, mereu speriaţi de ce va fi cândva. Trăim doar aniticipat... Strâng bani pentru mâine... Fac o casă pentru mâine... Mă rog pentru mâine... Postesc pentru mâine... Dar unde e frumosul clipei? Unde e firul de iarbă şi splendoarea acestei secunde de acum pe care mâine nimeni nu ne-o mai dă înapoi... Ne uscăm chiar şi în "creştinismul" nostru imginat şi suntem tot mai intoleranţi, obosiţi, frustraţi şi habotnici...

Astăzi am vorbit despre Dumnezeu în studioul TVR împreună cu aceşti minunaţi prieteni: Părintele Colţea şi Dinu Criste. 

Reţin câteva idei:

1. Dumnezeu ne scrie mereu câte o epistolă de iubire.

2. În rai nu intră proştii şi cei ce au ratat frumosul vieţii.

3. Să vorbim cu Dumnezeu mereu, acum, mâine şi întodeauna.

4. Cu Dumnezeu poţi să mergi oriunde, chiar şi la plimbare.

În cele din urmă am scris şi eu o poezie...

Umbra

Seară, lacrimă frumoasă,

Pasul mi se dă în urmă,

Şi din spate, mai duioasă,

Vine propria mea umbră.

Mi se pare o nălucă,

Ce tovarăşă smerită,

Plânsul brusc mi se usucă,

Dragostea îmi e simţită.

Şi când umbra îmi vorbeşte,

Ce surpriză, ce candoare,

Ea deodată străluceşte,

Şi devine ca un soare.

Şi aud o vorbă blândă:

Eu de mult de port pe tine,

Pasul tău ce te frământă,

Locul meu ce îţi dă bine.

Dar, nu te mira de mine,

Vezi de drumurile tale,

Poartă-te cu gândui line,

Orişiunde merig pe cale.

Şi te voi urma aproape,

Şi te voi păzi cu viaţă,

Sunt o mbră ce încape,

Chiar şi într-o dimineaţă.

Umbra iarăşi se adună,

Şi un gînd sublim în vine,

Nu e nici măcar o umbră,

Dumnezeu este cu mine!

MARGINALII

LA MOECIU ÎN INIMA VEŞNICIEI!

Splendoare, dăruire şi cenaclu de pace!

Cum am putea acum, la câteva zile după evenimentele de la Moeciu de Sus să spunem câteva cuvinte frumoase, având în vedere cele ce s-au întâmplat timp de două zile, la Adunarea Gernerală a Studiourilor Radio Trinitas.
Cel mai simplu, cel mai firesc şi cel mai bine ar fi să punctăm prin câteva idei aceast moment de sublim spiritual, lăsând ca dumneavoastră, aşa cum vă cunoaştem buni la inimă, să tregeţi singuri concluziile care se cuvin.

1. Participarea a fost una de excepţie: Î.P.S. Laurenţiu Streza Mitropolitul Ardealului, Domnul Ministru Secretar de Stat Adrian Lemeni, Cons. Patriarhal Nicolae Dascălu, Director Programe Ciprian Olinici şi alte personalităţi ale bisericii noastre.

2. Împreună cu Părintele Protopop Stavrofor Gheorghe Colţea şi cu minunatul nostru om de conştiinţă creştină Dir. Ciprian Olinici am făcut toate eforturile pentru o organizare adecvată şi pentru o şedere plăcută a tuturor participanţilor la acest simpozion şi la cele două seri de concert ale Cenaclului Lumină Lină. 

3. S-au discutat perspectivele de dezvoltare şi eficientizare a programelor Radio Trinitas, felul în care pe viitor trebuie să găsim soluţii cât mai optime spre a câştiga atenţia publicului larg. În acest sens Dl. Dir. Ciprian Olinici a făcut o evaluare exactă şi competentă a momentului prin care trec studiourile Radio Trinitas din ţară şi a adus soluţii precise pentru ca emisiunile noastre să progreseze în viitor. În ceea ce priveşte Sibiul, cât de repede se va trece la o mai puternică implicare a studioului nostru în grila de programe naţionale, un fapt necesar şi dorit de radioascultătorii din întreaga ţară.

4. Părintele Protopop Savrofor, excepţionala noastră gazdă, a fost ca de obicei la înălţime, grijuliu cu toată lumea, mereu gata de sacrificiu pentru ca toţi participanţii să se simtă deosebit.

5. Pentru merite deosebite şi contribuţie eficientă la împlinirea activităţilor misionare-filantropice ale Patriarhiei Române, dar şi pentru întreaga sa activitate pastorală, protoierească şi duhovnicească Părintele Protopop Stavrofor Gheorghe Colţea a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Ordinul Patriarhal "Sfinţii Constantin şi Elena". Distincţia a fost înmânată de Părintele Consilier Patriarhal Nicolae Dascălu.

6. Mitropolia Ardealului a oferit în semn de omagiu acte speciale de cinstire, pentru calitatea misionară-duhovnicească deosebită şi harismatică a activităţilor desfăşurate pe parcursul ultimilor ani următorilor:

- Părintelui Director General Nicolae Dascălu

- Domnului Director Ciprian Olinici

- Domnului Director Tehnic Sorin Chivulescu

-Redactor Şef Bucureşti Diac. Teodor Gradinaciuc

-Redactor Şef Iaşi Pr. Bogdan Ţifrea

- Redactor Şef Craiova Pr. Marius Resceanu

- Redactor Şef Sibiu Pr. Cătălin Dumitrean

7. În cele două seri s-au desfăşurat două concerte excepţionale ale Cenaclului Lumină Lină. Într-o formulă aprope nouă şi realmente calitativă au avut loc momente de mare înălţare sufletească, cu poezie şi cântec, primite cu mult entuziasm de participanţi. Concertele însumate au avut aproape 12 ore, ceea ce înseamnă un nou record pentru activitatea noastră. Remarcăm felul în care s-au produs Grupul din Craiova, Radu Casiean, Alexandru Iuga, Lurenţiu Topală, Cătălin Sava, şi toţi ceilalţi. Au răsunat nenumărate cântece româneşti de mare valoare, piese de calitate din repertoriul Cenaclului Flacăra şi poezii superbe, recitate de doamna Lidia Popiţa Stoicescu. 

Moeciu a fost un vis împlinit, o stare de spirit care se cere obligatoriu repetată şi valorificată!

Mulţumim Moeciu!

Mulţumim Părinte Protopop!

Mulţumim gazdelor încântătoare şi ospitaliere de la Pensiunea Crăiasa Muntelui!

Mulţumim Radio Trinitas!

Pe blogul de poezie a fost postat poemul: 


"OCHII VOŞTRII ÎNCHIŞI"

special

O amintire cu părintele Mina Dobzeu

Mi-am adus aminte de o întâmplare deosebită petrecută acum câţiva ani la Mânăstirea Sâmbăta de Sus. Am fost invitat ca moderator al unui simpozion, în organizarea revistei „Porunca iubirii” din Făgăraş. Învitaţii erau cu toţii oameni deosebiţi. Prezentări de teme incitante mai ales legate de identitatea neamului nostru românesc. Mai aprinse erau însă dezbaterile. Fiecare participant dorea să-şi spună punctul de vedere legat de o anumită temă, acest fapt presupunând şi inevitabile contradicţii. Nu apuca cineva să-şi motiveze atitudinea, că un altul intervenea direct, răzbit şi uneori chiar pe un ton mai agasant. Un singur om, un călugăr la vreo şaptezeci de ani, stătea într-un colţ al sălii şi asculta cu atenţie. Uneori aveai impresia că aţipeşte, deşi ochii săi stăteau întredeschişi şi scrutau sala de conferinţă. Nu intervenea deloc. Asculta aprins de o pace sublimă şi fiind el însuşi parcă un monument al solemnităţii. Călugărul se numea Mina Dobzeu şi era preotul care în închisoarea comunistă de la Aiud l-a botezat pe Nicolae Steinhardt. 

În cele din urmă cineva şi-a adus aminte de el şi i-a dat cuvântul. A vorbit liniştit, calm, frumos şi la obiect. Dincolo de cele spuse, am avut revelaţia unui om la locul său, politicos, reţinut de la impulsuri şi fără dorinţă de a epata ceva din cunoştinţele sale. A vorbit doar atunci când a fost întrebat, a ascultat pe alţii fără a-i contrazice, a tăcut cu o putere de stăpânire excepţională, s-a ridicat deasupra tuturor, chiar dacă în faţa sa se discutau probleme urgente şi capitale pentru credinţa şi teologia noastră. La prima vedere acest mare duhovnic părea că nu ştie nimic deosebit, în fapt el găsise esenţa vieţii, tăcerea…

Morala acestei aparent banale întâmplări este că, din nefericire astăzi vorbim foarte mult şi facem foarte puţin. Avem darul oratoriei, al băgării în seamă şi al intervenţiilor, cred că cu atât mai mult cu cât faptele noastre sunt puţine. În lipsă de fapte vorbim şi vorbim foarte mult…








Apel la tăcere

Aşează pe inimă ape,

Nu spune nimic ce te doare,

Misterul divin să te-adape,

Tăcând să păşeşti pe cărare.

Izvorul vorbirii să-ţi fie,

Abia intuit între pietre

Şi numai în clipă târzie,

Din şoapte să curgă o zestre.

De când omenirea rosteşte

În valuri şi vuiet cuvântul

Din ceruri nimic nu primeşte,

Ci-şi sapă în tină mormântul.

Şi iată ce stare de spirit,

E goală şi tristă pustia,

Trăim doar în carne, empiric,

Uitând să vestim mântuirea.

De-aceea sunt rari cei de stâncă,

Asceţii tăcerilor crunte,

Şi rana e veche,adâncă,

Şi nu mai găsim nici o punte.

Aflarea în treabă e modă,

Văzduhul e plin de iluzii,

Soluţie, calmă, comodă,

De-a crede firesc în confuzii.

Aşa că din versuri stinghere,

Mai mult lăcrimate în sfere,

Vă cer un adaos de miere,

Tăcere, tăcere tăcere.