Un gând de pace!
Vă binecuvintez!
E totul bine acolo unde este credinţă, pace, ascultare şi împăcare!
Vă port în rugăciune şi vă cer să vă daţi tot concursul pentru a crea un nou cadru de manifestare a Cenaclului Lumină Lină. Vă rog, nu lăsaţi ideile cele noi doar în seama mea. Mă gândesc cu înfrigurare că ar putea fi unii care fără căpitan, nici măcar nu îşi vor propune idea supravieţuirii acestui nobil organism misionar. Poate vă veţi zbate să scrieţi, să propuneţi ceva frumos (idei organizatorice, propuneri locaţii concerte, publicaţii publicitate cenaclu, pliante, un posibil sistem electronic mai îndrăzneţ, resuscitarea celor care scriu mai greu pe site, melodii noi pentru noul ciclu de manifestări, posibili sponsori, articole internet pro-cenaclu, atragerea unor noi talente tinere în acest sistem).
Aştept!
Totul e să vă adunaţi, să staţi de vorbă între voi, să vă uniţi şi să nu uitaţi de tot ceea ce v-am învăţat când eram lângă voi.
E timpul să punem şi cenaclul în faţă!
Când vor fi semne concrete o să mai vorbim!
Până atunci vă mulţumesc pentru ceea ce sunt sigur că faceţi: că participaţi la sfintele slujbe şi mă purtaţi în rugăciuni şi în inimile voastre şi pentru faptul că vă simt aproape!
Să vă iubiţi unii pe alţii!
Lumină prea lină
Lumină prea lină,
Pari astăzi departe,
În ochii de gânduri şi sfinte tăceri,
Oglinda iubirii în ţăndări împarte,
Secunde, petale şi alte poveri.
Dar totul se-adună,
Renaşte în păsări,
Un stol de credinţă ce zboară visând,
Şi dorul se-ntoarce măiastru în flăcări,
Cu îngeri, cu stele, cu cer şi pământ.
Acum este ora de veghe şi pace,
Explozii solare aruncă nămeţi,
Un clopot de gânduri se-ascunde şi tace,
Tu Maică Cerească ce toate le ierţi.
Lumină prea lină,
Şi veche şi nouă,
Doar ceara ta albă va curge mereu,
În jerftă frumoasă şi plină de rouă,
Tăcere miloasă pe sufletul meu.
