La Icoana Maicii Domnului
De-ar fi să plângă munţii şi codrii să tresare,
De-ar fi pierdem tot ce ne-a fost leac sfios,
N-am sărăcit în suflet şi darul ne e mare,
Cât Maica Preacurată zâmbeşte-aşa frumos.
De-ar fi o iarnă aspră şi-ngheţul să ne doară,
De-am fi răniţi de boală în paturi fără leac,
Nu stăpâneşte moartea şi viaţa ni-i uşoară,
Cât Sfânta Născătoare mai plânge peste veac.
De-ar fi să piardă lumea şi ultima trăire,
De-am fi bătuţi în lanţuri şi duşi în prigoniri,
Nu ne-a învins vrăjmaşul şi-avem încă simţire,
Cât Milostiva Doamnă ne mângâie-n iubiri.
De-ar fi virtutea noapte şi lacrima în tină,
De-ar fi s-ajungem cruce pe orişice nevoi,
Rămânem o speranţă şi suntem o lumină,
Cât Pururea Fecioara rămâne lângă noi.
poezie scrisă de Părintele Cătălin
În faţa a zeci de credincioşi, într-o atmosferă înălţătoare, duhovnicească, tămăduitoare sufletului şi trupului, s-a desfăşurat, la biserica "Sf.Ioan Iacob Românul"de pe str.Dealului, o minunată şi impresionantă slujbă în cinstea Maicii Domnului Îndrumătoarea.
Prin rugăciunile fierbinţi şi ritualul religios specific „Sfintei Liturghii” Preoţii Petru,Iosif si Ioan au reuşit ca de fiecare dată să creeze o atmosferă de vindecare şi întărire în credinţă, atât de necesară în aceste momente poporului român. Aşa cum a spus Părintele Cătălin, ne-am regăsit pe cale spirituală, prin rugăciune, prin duhul rugăciunii.
“ Străluceşte în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Stăpâne, lumina cea curată a cunoaşterii Dumnezeirii Tale şi deschide ochii gândului nostru spre înţelegerea evanghelicelor Tale propovăduiri.”
A fost o zi minunată, plină de har Dumnezeiesc, pentru toţi cei participanţi.
Am postat acest foto-reportaj special pentru Părintele Cătălin, căruia i-am simțit cu toții lipsa din mijlocul nostru ,dar care este prezent în inimile și în gândurile noastre.
