TULBURĂTOR! ARDEALUL AMENINŢAT! REZSTĂM PRIN CENACLU!

JOI, ORA 18 PE STRADA DEALULUI DIN SIBIU CHEMARE SFÂNTĂ LA CENACLUL ROMÂNESC!

„MĂ TEM CĂ VOM PIERDE ARDEALUL!”

LIPSIŢI, DAR VA LIPSI ŞI VIITORUL VOSTRU

 Joi 16 Iunie 2011, ora 18 la Biserica Sfântul Ioan Iacob Românul va avea loc concertul cel mai tulburător al Cenaclului Lumină Lină. Sub ameninţarea expresă a pierderii Ardealului, după evenimentele incredibile de la Ghimeş, când zeci de mii de maghiari au cerut „dezrobirea Ardealului de sub ocupaţie românească” sub ochii unor autorităţi române impasibile şi care sărută slugarnic de două decenii pulpana europenilor, avem datoria să realizăm un concert de protest şi o rugăciune pentru soarta Sfintei noastre Transilvanii. Iată declaraţia conducătorului Cenaclului Lumină Lină:

„ Vă rog să veniţi joi toţi cei ce iubiţi Ardealul! Nu îmi fac iluzii că veţi fi toţui cei ce citiţi acest blog. M-am obişnuit cu apatia, cu dezinteresul romînilor şi chiar al celor ce se pretinde interesaţi de ideile mele. Eu nu vorbesc celor laşi şi deja masonizaţi. Le vorbesc romînilor. Câţi vor mai fi, 5,6 ,7… Trebuie să luăm atitudine. Prin cultură, prin rugăciune, prin cântec. Părintele Nicodim mi-a spus de atâea ori: „Mă tem că vom pierde Atrdealul!” Şi nu era senil şi nici împiedicat de păcate ca să gândească prin Duhul Sfânt. Iată vremurile se tulbură. Voi oferi joi vizionarea unui film dureros despre atrocităţile maghiare de la Ip şi Trăznea- Veniţi pe Strada Dealului să JURĂM PENTRU ARDEAL! Voi  cânta împreună cu "copiii" cenaclului meu cele mai puternice cântece ale Ardealului. Vom arde pentru acest pământ. Altfel destinul nostru naţional nu are rost. Veniţi! Nu vă mai faceţi că trăiţi româneşte! Acum să vă văd dacă existaţi!”

Preot Cătălin Dumitrean

Mă tem că vom pierde Ardealul!

 

Mă tem că vom pierde Ardealul

Scenarii există destule,

Se-nvolbură ţara şi dealul,

De-atâtea ispite şi hule.

Se spune că nu doar masonii,

Ci chiar între noi sunt aceia,

Ce-şi vând pe nimicuri atomii,

Drapelul, credinţa şi cheia.

Îi văd cum dau zilnic din coate,

Să spună că-n ţară e bine,

Aşa însă nu se mai poate,

Căci pierdem Ardealul din vine.

 

La Ip şi la Trăznea mocneşte,

Fiorul uitatelor patimi,

Şi plânge sfios, româneşte,

Poporul cu aprige lacrimi.

Noi nu vom uita niciodată,

Ce-a fost şi ce-nseamnă durerea,

Că totuşi există o roată,

Sub care suspină tăcerea.

Se fac conspiraţii ciudate,

Şi spunem că e uniune,

De fapt sunt ocări blestemate,

Politici ciudate şi spâne.

Şi iată ce trist se arată,

Ardealul de astăzi şi mâine,

Această amarnică vatră,

Această prea zilnică pâine.

 

Mă tem că vom pierde Ardealul,

Şi ţara va fi resemnată,

În mare se-ntunecă valul,

Şi noi vom plăti încă-odată.


IMAGINI INCREDIBILE DE DUMINICĂ...
GHIMEŞ...TOTUL SE PETRECE PE PĂMÂNT ROMÂNESC!