Foto-reportaj: 13.05.2012 - CENACLUL LUMINĂ LINĂ ÎN CONCERT LA MATEIAȘ-RUPEA

Emoţie, bucurie, dragoste şi speranţă

Mateiaş: 13 Mai 2012; Ora 16.15, Durata concertului: două ore şi jumătate; Spectatori: sala căminului plină, preoţi, credincioşi, bătrâni, copii; Atmosfera: Excepţională;Echipa Cenaclului: Părintele Cătălin; Părintele Gheorghiţă, Ştefan; Mihai, Glasul Treimii (Alexandru şi Augustin), Cristian şi Ionică, Adina, Angela, Cosmina, Cristina, Mihaela, Magda, Alina, Ovidiu, Ioana, Liliana, Nicu. 

Aceste patru sentimente le-am simţit la Mateiaş. În ciuda vremii de afară, a ploii care ne-a însoţit trei ore de mers cu maşina, iată-ne ajunşi la Mateiaş. Părintele paroh ne-a întâmpinat în faţa căminului cultural, cu o bucurie ce i se citea pe chip, bucurie născută în urma revederii cu Părintele Cătălin şi membrii Cenaclului Lumină Lină. Deşi ne aflam într-un sat în care populaţia predominantă o reprezintă ungurimea, iar stopii de ploaie cădeau necontenit din cer, băncile pregătite au fost pline, vreo 100 de oamenii au aşteptat cu entuziasm concertul Cenaclului Lumină Lină.

Toaca ne-a croit drumul spre sufletele comunităţii din Mateiaş

Sunetul de toacă a fost cel care a deschis concertul. Sebi, un copil de vreo 12-13 ani, a bătut toaca, făcând ca sunetul acesteia să răsune în sală ca şi cum sătenii au fost chemaţi să meargă la Biserică, dar de data aceasta au fost chemaţi să meargă la Cenaclul Lumină Lină, la Cenaclul care le-a umplut inimile de bucurie. Chiar dacă vremea era mohorâtă, membrii Cenaclului le-au adus căldura sufletească prin mesajul de dragoste transmis prin pricesne şi cântări patriotice, o dragoste faţă de Maica Domnului, faţă de neamul românesc care a fost greu încercat de-a lungul istoriei sale. Un alt moment frumos a fost interpretarea poeziei “Credinţa eroilor”, de către un alt copil al satului, Gama Mihail Alexandru, poezie care aduce un elogiu credinţei eroilor români.

Cuvântul plin de dragoste al Părintelui Cătălin

Părintele Cătălin a adresat publicului un cuvânt plin de dragoste, de bucurie, spus din suflet “Suntem aici pentru că vă iubim, suntem aici pentru că ne-a fost dor de dumneaoastră şi suntem aici pentru ca să vă oferim în timpul acestui concert, un program de cântece minunate, pricesne şi cântece patriotice, care se constituie într-un program special, de suflet, într-o comunitate care are nevoie de această hrană sufletească. Insistăm pentru că insistaţi şi dumneavoastră şi pentru că există dragostea noastră de pământ românesc, dragostea noastră de sfânta noastră Biserică şi iată că un grup aşa cum este grupul nostru, Lumină Lină, născut pentru a merge din comunitatea în comunitate, să oferim ceva oamenilor lipisţi de multe bucurii. Astăzi este prezent la Mateiaş cu toată bucuria. Vă mulţumim frumos.”

                                           Pricesnele au încălzit sufletele spectatorilor

Prima parte a concertului a fost dedicată pricesnelor, prima priceasnă fiind “Iisuse, veşnic călător”, interpretată de Angela şi acompaniată de Cosmina, Adina şi Cristina, priceasnă care a avut menirea să risipească emoţiile tuturor, după cum spunea Părintele Cătălin. O prezenţă plăcută în acest concert a fost cea a doi membrii ai Grupului “Glasul Treimii”, grup care s-a alăturat la Cenaclului, Alexandru şi Augustin interpretând “Rău mă dor ochii, mă dor” şi “Du-te dor”, două cântece de dor prin care membrii Cenaclului şi-au mărturisit dorul pentru Mateiaş, după cum spunea Părintele Cătălin.

Părintele Gheorghe s-a alăturat, în acest concert, Cenaclului

Cenaclul a avut deosebita bucurie de a-l avea alături pe Părintele Gheorghe din Viscri, un prieten al acestuia, care a primit Cenaclul în urmă cu un an şi ceva la dânsul în comunitate, în preajma sărbătorilor de iarnă, cum spunea Părintele Cătălin. Părintele Gheorghe a interpretat priceasna “Primăvară dulce”, priceasnă care vorbeşte despre Învierea Mântuitorului şi care parcă a adus căldura primăverii în sufletele oamenilor, deşi afară ploua, dar această ploaie, spunea Părintele Cătălin, “se lasă binevenită în gândirea noastră şi în accepţiunea noastră de oameni ai acestui pământ, că avem nevoie şi de ploi.”

“Să-i cântăm Maicii Domnului din inima noastră” (Părintele Cătălin)

Părintele a interpretat un cântec pe care l-a scris şi pe care l-a pus pe muzică, despre care spune că “mi-a venit din cer, spun eu, pentru că ceea ce e bun vine de la Dumnezeu, ce-i mai puţin bun poate vine de la noi şi s-a născut cântecul pe care sper să-l învăţăm cu toţii şi să-l avem mai departe ca pe un dar închinat Maicii Domnului”, “Cuvine-se, Lacrimă Sfântă”, cântec ce s-a înalţat precum o rugă la Maica Domnului.

“...port în duh o lacrimă duioasă când mă reîntorc la voi, la Mateiaş..”(Părintele Cătălin)

Un moment emoţionant şi în acelaşi timp surpriză, a fost acela în care părintele a recitat o poezie scrisă în timp ce mergeam spre Mateiaş, poezie creată special pentru această comunitate. O poezie plină de emoţie, plină de dragostea Părintelui ce se revarsă pentru această comunitate, care a primit Cenaclul cu aceeaşi dragoste. Mai jos, puteţi citi din poezia recitată cu atâta dragoste şi căldură, de părintele Cătălin.

Şi România a rămas frumoasă,

Oriunde mergi, în sat sau la oraş,

Dar port în duh o lacrimă duioasă,

Când mă reîntorc la voi, la Mateiaş.

Şi cei mai dragi cu doruri mă aşteaptă,

Promisul meu de după Bun rămas,

Cuvântul dor să îl transpun în faptă,

Şi să revin mereu la Mateiaş.

Şi aş cânta cu voi până la moarte,

Cum au cântat soldaţii în Făgăraş,

Când au întors a ţării ruptă parte,

Că fraţi erau cu cei din Mateiaş.

Mă simt firesc şi bine, ca acasă,

Căci timpul nu mai are niciun ceas,

De parcă Raiul s-a lăsat pe masă,

Într-un ulcior de lut din Mateiaş.

Să mă lăsaţi, vă rog, să-mi cânt durerea,

Daţi-mi şi voi un picur de curaj,

Că prea destui mi-ar fi dorit tăcerea,

Să nu ajung la cei din Mateiaş.

Dar am venit şi mi-am găsit iubirea,

Picur cu picur într-un dulce vas,

Lângă poporul ce a păstrat simţirea,

Creştină, de români, la Mateiaş.

Cântecele patriotice au ridicat sala în picioare

După finalul primei părţi a concertului, parte dedicată pricesnelor, a urmat partea cântărilor patriotice. Debutul acestei părţi a fost făcut prin cântecele “Trăiască, să trăiască” şi “Transilvanie frumoasă, cântări care au transmis publicului vibraţia patriotismului Cenaclului.

Cristina a interpretat cântecul “Jurământ pentru Ardeal” scris de Adrian Păunescu, cântec care, spunea Părintele Cătălin, este ca o rugăminte către Dumnezeu. Cântecul a ajuns în sufletele celor prezenţi, aceştia trăind referenul cântării, spunând şi ei parcă din adâncul inimii “jurăm, jurăm pentru Ardeal”.

Punctul culminant al serii a fost momentul în care Cenaclul a ridicat sala în picioare când a interpretat cântecul plin de patriotism “Treceţi batalioane române Carpaţii”. A fost un moment unic, oamenii au simţit cu câtă emoţie şi cu câtă dragoste de patrie cântă Cenaclul încât nu au putut rămâne indiferenţi în faţa acestui cântec astfel că s-au ridicat în picioare şi s-au alăturat şi ei. Publicul a rămas în picioare şi la cântarea “Doamne, ocroteşte-i pe români”, cântare care se înalţă precum o rugăciune către Dumnezeu.

“Lacrimi în alb şi negru”

Înainte de ultimele cântece, Mihaela a citit poezia “Lacrimi în alb şi negru”, scrisă de Părintele Cătălin “cu trei ani în urmă, când am constatat ceva incredibil pentru România[...]că imediat mi-am descărcat sufeltul pe hârtie şi am scris o poezie, pe care unii din prietenii mei din Maramureş, membru al Cenaclului Lumină Lină, a pus-o imediat pe muzică.”

Lansarea CD-ului “Doamne, ocroteşte-i pe români” şi a revistei Cenalcului Lumină Lină

“Cu deosebită bucurie vreau să vă spun că a rânduit Dumnezeu astăzi la Mateiaş să aducem pentru prima dată şi să lansăm CD-ul care ieri (12 mai) a ieşit de sub tipar. Se intulează “Doamne, ocroteşte-i pe români”, vol. 3, din cliclul cântecelor Cenaclului Lumină Lină”. (Părintelui Cătălin)

Mateiaşul a fost gazda lansării celui de-al treilea volum de cântece ale Cenaclul Lumină Lină. Cu ocazia acestui concert a fost lansat CD-ul “Doamne, ocroteşte-i pe români”, CD care conţine cântece patriotice. De asemenea a fost lansată şi o revistă a Cenaclului, în care sunt versurile cântărilor patriotice, poze cu membrii acestuia realizate în cadrul unor concerte de prin ţară şi câteva cuvinte despre aceste concerte.

“Arde o lumină lină în noi, ca o lacrimă divină, în noi”

Concertul s-a încheiat cu Imnul Cenaclului, “Arde o lumină lină în noi”. Sperăm ca această lumină lină să ardă în noi în continuare pentru a aprinde şi mai tare dragostea de Dumnezeu, de Maica Domnului, de ţară, de oameni, pentru ca Cenaclul să îşi ducă misiunea religios-cultural-patriotică în acele comunităţi unde se ajunge greu, unde nu sunt prea multe bucurii, cum spunea Părintele Cătălin.

Înainte ca Cenaclul să plece, Părintele Protopop Sucaciu Matei, Protopop al Protopoiatului Rupea, a adresat câteva cuvinte “Deoarece suntem încă sub impresia Sfintelor Sărbători, vă salut pe toţi şi vă spun Hristos a înviat! Ne bucurăm din tot sufletul că suntem în mijlocul dvs., ne bucurăm din tot sufletul că-l avem în mijlocul nostru pe Părintele Cătălin. Mărturisesc că pe părinte îl cunosc de aproape 30 de ani şi, dacă l-am îndrăgit, l-am îndrăgit fiindcă l-am simţit autentic. Mă bucur din tot sufletul că după 30 de ani, iată, la fel îl simţim pe Părintele, autentic, cu o inimă bună, cu o inimă curată. De aceea îl îndrăgim şi sunt convins că şi dvs. l-aţi pus la suflet. Doamne, ocroteşte-i pe români. Ocroteşte-l, Doamne, şi pe Părinte ca să mai vină în mijlocul nostru împreună cu echipa dumnealui să ne facă bucurii, să ne facă bucurii multe. 

Auzindu-l pe Părintele cântând despre pensia de un leu, mărturisesc că m-au cuprins lacrimile şi mi-am adus aminte de citatul din Sfânta Scriptură, când Sf. Ap. Pavel spunea ucenicilor săi: “când sunt slab atunci sunt tare”. Slabi suntem, fiindcă mulţi ne umilesc, mulţi îşi bat joc de noi. Ispita parcă şi oamenii răi vor să ne copleşească, dar primim tărie. De ce? Fiindcă atunci când suntem slabi alergăm mai mult la Biserică, alergăm mai mult la rugăciune. Primim tărie de la astfel de oameni, astfel de oameni care ne ridică moralul şi ne redau ceea ce vor să ne fure alţii, nădejdea, nădejdea că putem să ne revenim. Spunea un mare patriot al zonei noastre “că brazii se frâng dar nu se îndoiesc”. Cu siguranţă nu ne vom îndoi nici noi în faţa celor care ne doresc răul. Mai bine ne frângem, dar nu ne îndoim, nu ne pierdem nădejdea şi împreună, preoţi şi credincioşi, vom reuşi să facem o ţară demnă şi mândră ca soarele sfânt de pe cer cum frumos şi bine şi-o doreau înaintaşii noştri. Îl salutăm pe părintele dvs. paroh pentru faptul că a organizat o astfel de întâlnire, ne dorim ca preoţi ca dumnealui să fie în fiecare parohie ca astfel împreună să creştem, preoţi şi credincioşi şi zona noastră dragă.”

De asemenea, Părintele Paroh a adresat câteva cuvinte celor prezenţi:”Doresc în primul rând să mulţumesc Părintelui că aici este a doua oară, la noi în sat. A venit a doua oară ca să ne încânte din nou, să ne umple sufletul, după cum spune şi Mântuitorul, cu Apa cea Vie ca să nu mai însetăm. Părinte, Dumnezeu să vă ajute şi mesajul care ni l-aţi transmis aici, şi care cred că oamenii l-au receptat aşa cum trebuie şi aşa cum l-am simţit şi eu, să-l duceţi la fiecare biserică, măcar din Mitropolia Ardealului. Şi, nu pot ca să nu trec cu vederea, să le mulţumesc preoţilor care au venit aici.”

Un concert plin de emoţie, de dragoste, de speranţă, de căldură, de lacrimi de bucurie, lacrimi care au curs pe unele feţe ale celor prezenţi la concert. Sentimente care se regăsesc în toate concertele Cenaclului datorită forţei şi pasiunii membrilor pentru ceea ce fac, pentru ceea ce mărturisesc. Un concert emoţionant care a adus bucurie şi zâmbete pe feţele tuturor, un tânăr spunându-mi că a fost impresionat de toate cântările, dar mai ales cele patriotice, pe când o doamnă mi-a spus că i-a plăcut foarte mult şi că aşteaptă să mai venim la Mateiaş.

Magda Muntean

CRONICA DE DUPĂ CRONICĂ!


Ajungând aseară acasă scriam:
"Le va fi foarte greu celor ce nu au fost astăzi la Mateiaş să înţeleagă ceea ce s-a petrecut acolo. Va fi şi mai greu să se scrie cronica acestui concert şi să redăm în cuvinte atmosfera realmente excepţională a spectacolului nostru. Am ajuns acasă plini de sublim.Ploaia, drumul greu, oboseala, problemele noastre din ultima vreme nici nu au mai contat. A rămas doar dăruirea unor oameni cu adevărat minunaţi. Grupul nostru a fost unit şi am simţit un adevărat comportament creştinesc, atât în timpul concertului cât şi în afara lui. Apoi, bucuria de a fi perfectate concerte în alte localităţi. Să vorbim cu inimă şi de efortul minunat al părintelui paroh, de dăruirea sa, de dragostea ce ne-o poartă permanent, de căldura preoţilor care au venit ca să ne vadă şi să ne cheme şi în parohiile lor. S-a cântat permanent cu sala. Am fost spontani, inventivi şi plini de resurse. Cu toţii! Ce să mai spunem? Ce am mai putea să adăugăm? Poate doar concertele viitoare vor confirma pe deplin faptul că la Mateiaş a fost proba noastră de maturitate. Felicit întregul efectiv al cenaclului, organizatorii, spectatorii care s-au comportat minunat şi aşteptăm revederea. Doamne ocroteşte-i pe români!" Părintele Cătălin Dumitrean

AVEM UN CENACLU UNIC ŞI FRUMOS!
Astăzi, luni 14 Mai îmi menţin cu toată tăria cuvântului cele scrise la venirea de la Mateiaş şi felicit pe autoarea acestui reportaj. Ca şi pe toţi cei care au scris, scriu şi vor mai scrie despre cenaclul nostru.
Mâine seară sper să găsiţi programul complet al concertelor noastre până în 15 Iulie. Vă aşteaptă frumoase surprize!