de Victor Stoica
CENACLUL Lumină Lină după modelul conducătorului său Părintele Cătălin Dumitrean nu are stare, odihnă şi momente de respiro. Nici nu s-a întors bine părintele de la Orşova că am primit un telefon: Victor, mergem la Arad. Pe tine de scutesc de data aceasta dar o să ţinem legătura prin telefon ca să faci cronica concertului. Cântăm la caterală la ora 14. Vom avea mai mulţi invitaţi, nu e numai grupul nostru. Preconizăm un concert de patru ore, aşa că am invitat prieteni din Arad, Caransebeş, Timişoara etc.. Te rog să scri că acum avem înaltul patronaj al Patriarhiei Române, că este cu totul altceva, că mergem să facm misiune, să ştie şi cei care m-au avut la doi metri distanţă că e păcat că nu au mizat pe mine până la capăt..."
Părintele a oftat în telefon şi mi-a spus: "Sunt oarecum surprins de faptul că sibienii mei nu îşi dau seama de acest cenaclu! De ceva vreme au renunţat şi la susţinerea on-line, finaciară etc. Mii şi mii de oameni din ţară ne cheamă să mergem la ei. iată ce ecou a putut avea acst cenaclu. Cum începe el să se propage, iar unii nu fac nimci pentru el. Cred că şi pe acest blog dunt mulţi care intră doar că să "mai verifice ce face, cu cine mă mai duc, ce mofturi mai am"Of!. Eu o să le arăt ce frumos este să fi soldat al lui Hristos. O să mă duc pe unde sunt chemat. Şi, vezi, cum lucrează Dumnezeu cu noi? Cu ortodoxia mea, cu zelul meu, cu râvna pe care o am, cu aceşti copiii minunaţi şi ascultători care mă însoţesc smeriţi pe drumurile ţării.
-De ce vă pare cel mai rău?
- De faptul că am putea face mai mult pentru semeni şi nu facem. Îmbătrânim la "masluri" şi zicem că până aici e orotodoxia, ne lamentăm de "ce am fost şi ce-am ajuns", ne stârngem sub falduri "canonice" dar suntem departe de spiritul misionr, al dăruirii, al aplecării către nevoile celorlalţi. Sutem pe tobogan cu toate "evlaviile" noastre. Îngropăm biserica sub obroc, îi ia vrăjmaşul pe toţi şi le dă de lucru, numai să nu facă nimic. Un proiect ca al meu ar fi trebuit să aprindă Sibiul. Nu-i nimic v-a aprinde ţara! Iată că cei ce ne conduc acum destinele au înţeles destinul nostru de cenaclu, ne-au promovat ideile şi le-au recunoscut.
- Notaţi: 27 August- Piteşti
10 Septembrie- Rădăuţi
11 Septembrie- Putna (dimineaţa)
11 Septembrie- Marginea- Rădăuţi (seara)
Sunt pregătite o serie de concert în Sibiu, Braşov, Făgăraş, şi alte localităţi. Vom stabili în curând programul oficial şi îl vom prezneta Bucureştiului spre aprobare.
Suntem decişi să realizăm şi un CD cu cântecele cenaclului. De marţi încep înregistrările. Pregătim piese noi pentru concertele noastre. 90% vor fi cântece pe care nu le-aţi mai auzit. Vom revoluţiona şi forumul nostru de internet. Aici însă,deşi pe statistică există un număr mare de privitori, pe forum e rost să primim mai multe sugestii. Sau ceva cuvinte de susţinere. de ce ne dor degetele să apăsă pe taste? Şi să nu uit avem şi o echipă nouă redacţională, nume noi, proiecte de reviste şi cărţi etc. Veţi auzii de nume noi, de oameni talentaţi pe care deja i-am aşezat în departamentele cenaclului. Ve fi un suflu nou, un curaj nebun, un organism viu şi plin de folos duhovnicesc. Dumnezeu ne pune la treabă. Ştie El de ce!...
Părintele era obosit. S-a scuzat că trebuie să închidă, deoarece dimineaţă pleacă la Arad. L-am înţeles şi mi-a rămas sarcina de a redacta eu aceste cuvinte pe blog. M-am gândit mult la ce a spus părintele, la entuziasmul să, la faptul că nu mulţi apreciază ceea ce face dândul, la faptul că mereu îşi doreşte ca unii dintre dumneavoastră săi scrieţi pe blog. Şi poate nu o faceţi deloc. la modul în care a născut "din nimic" un cenaclu care astăzi începe să însemne ceva, la cât de mult este totuşi iubit de oameni, la "copiii fideli" care-l spijină şi mer tăcuţi după dânsul, la noi toţi care ar trbui să facm ceva mai mult pentru proiectele sfinţiei sale. Şi închei tot cu un cuvânt al sfinţiei sale: Victor, ţi-am spus că eu cred enorm în viitorul acestui cenaclu. El există şi va exista mereu! Spune-le celor de acasă măcar să se roage pentru noi!
Printre "copii fideli" ai Părintelui Cătălin mă aflu şi eu.
Semnez şi aştept alţi prieteni!
Victor Stoica
