Mai frumos ca la oraş/ Ne-am simţit în Mateiaş!
Concert Mateiaș - Rupea, partea I
Concert Mateiaș - Rupea, partea a II a
Drumul spre Mateiaş ni s-a părut lung şi minuntele treceau parcă fără cruţare, fapt pentru care ne rugam la Dumnezeu să nu-i dezamăgim pe cei ce ne aşteptau acolo cu atâta entuziasm şi dragoste. Motive binecuvântate au făcut ca echipa noastră să plece din Sibiu în două tranşe. Mai întâi cei care aveau de transportat aparatura tehnică şi apoi ceilalţi, reţinuţi la biserică de un program duminical supraaglomerat. La ora 17.30 punct am intrat în Mateiaş şi în grabă ne-am îndreptat spre Căminul Cultural din localitate.
Părintele Mircea Rusei împreună cu Părintele Protopop Dan Matei Sucaciu, laolaltă cu alţi preoţi iubitori ai cenaclului ne aşteptau cu bucurie şi dornici de a realiza împreună un moment deosebit. Am intrat sfioşi în sală şi spre surprinderea noastră am simţit din nou emoţie şi entuziasm aprins în rândul oamenilor. La 17.35, fără nici o altă pregătire sau evaluare a situaţiei tehnice am intrat în concert. Deschiderea a fost realizată, printr-o bătaie la toacă a copilului Sebastian Hanganu, care în mod magistral şi-a demonstrat îndemânrile sale.
Apoi s-a cântat frumoasa priceasnă "Un prieten bun pe calea vieţii", la al cărui refren "Prieten bun/Prieten bun/ Fii binecuvântat/ Iisuse prieten bun"- sala a început să cânte împreună cu noi şi să se spargă astfel gheaţa dintre scenă şi oameni.
Părintele Gheorghiţă a fost din nou la înălţime. Cristina a adus pacea în inimi prin cântecul "Trei sferturi în cer" al Mădălinei Amon, iar Mihaela a recitat blând şi cu trăire din poeziile Părintelui Cătălin; la fel şi duetul Adina şi Cosmina, care într-o potrivire aproape exactă au cântat "Niciodată".
A debutat în Cenaclul Lumină Lină un om cu o voce deosebită. Se numeşte Lucian Ilie şi a venit din Codlea pentru a se alătura efectivului nostru. Prin "Taina creştinătăţii", el şi-a demonstrat certe calităţi de cântăreţ bisericesc şi de artist spiritual. La fel de înălţător a cântat domnul Sorea Gheorghe împreună cu fiul domniei sale. Două exprimări muzicale deosebite, cu vervă şi reale înzestrări genetice muzicale. Au cântat superb pentru Dumnezeu şi ţară, pentru acest sat de oameni calzi şi primitori, adresându-ne şi un cuvânt de bun venit nouă celor care formăm cenaclul.
Cântecele patriotice au ridicat sala în picioare. Era firesc să fie aşa. Oameni cu binecuvîntarea multor ani au fost pătrunşi de renaşterea fiorului naţional şi au reacţionat direct şi entuziast. S-au cântat binecunoscutele piese patriotice, la care am adăugat şi extrem de realistul cântec "România, ultimul bal" pe versuri de Adrian Păunescu. Sala a reluat în lacrimi refrenul: "Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi/ De zici că eşti din neam ce nu se lasă/ Când am ajuns în ţara noastră slugi/ Şi suntem cerşetori la noi acasă/" Surpriza serii a fost adusă de colegul nostru Ştefan Ion, care, la solicitarea conducătorului cenaclului, a interpretat spontan, la orgă, o creaţie personală, de un lirism pătrunzător şi mângâietor. Am simţit pentru câteva clipe parcă briza unei lumi mai bune şi mai aproape de iubire.
După două ore concertul s-a încheiat tot printr-o evoluţie la toacă, de această dată în mod deosebit protagonist fiind tânărul Moga Victor.
Nu am plecat din sală fără a pune în inimă cuvintele de prietenie ale Părintelui Protopop Dan Sucaciu, care a înţeles mai bine decât oricine că pentru astfel de comunităţi cenaclul este o "mană cerească" şi un mod legitim de a-i strânge laolaltă pe români. Emoţionat şi entuziasmat ne-a vorbit şi Părintele Mircea, subliniind că existenţa cenaclului, poate pentru unii inoportună, pentru oamenii de aici, din satele româneşti greu încercate de veac, reprezintă un prieten adevărat şi determinant în afirmarea valorilor naţionale ortodoxe.
La sfârşit am fost solicitaţi pentru alte câteva concerte în comunităţile învecinate. Am promis că vom merge în funcţie de timp şi vom pune şi noi umărul la ridicarea vieţii spirituale a creştinilor din aceste minunate meleaguri.
Mulţumim pentru ospitalitate!
Mai frumos ca la oraş/Mai frumos ca la oraş/
Ne-am simţit în Mateiaş/ Ne-am simţit în Mateiaş/
Şi mereu vom fi aproape, Şi mereu vom fi aproape/
Chiar mai mult decât se poate/ Chiar mai mult decât se poate.
Dumnezeu este mereu cu ei
Dumnezeu a fost şi de această dată cu membrii Cenaclului Lumină Lină, neobosiţi şi entuziaşti mereu dornici de misiune creştină, de a face ceva concret pentru ortodoxie şi neamul nostru românesc.
Călăuziţi de Duhul Sfânt şi ocrotiţi de Maica Domnului, cântă cu devotament şi voce curată.Cristina cu interpretarea cântecului “Trei sferturi în cer” Și uneori la focul mic în casa lor sărmană/ Iisus înduioşat un pic coboară din icoană, a fost sublim... Cosmina şi Adina cu "Niciodată " ce duet frumos.Cu câtă dăruire şi cât de frumos cântă Cristian şi Ionică la fluier, e înălţător când lumea preia refrenul care răsună parcă din adâncurile iubirii de ţară: Cu căciulile pe frunte/ Stăm de veacuri, ca un munte/ În curbura arcului Carpaţi... Și cât de frumos recită Mihaela din poeziile Părintelui Cătălin! Cu adevărat o surpriză foarte plăcută a fost însă interpretarea creaţiei personale a lui Ștefan... de o sensibilitate rară.
Cu blândeţe şi cu mult entuziasm, Părintele Cătălin aprinde privirile oamenilor din public prin cântecele patriotice cântate cu forţă neobosită: Jurământ la Putna, Capul de la Torda, Jurământ pentru Ardeal, e minunat...”Nici c-o floare să n-atingi Urma dacicei opinci”... iar dincolo de inflexiunile verbale se ascunde o trăire deosebită a dragostei de neam.
Încă o seară de comuniune sufletească, o seară a bucuriei şi a mărturisirii iubirii de Dumnezeu!
A fost mărturisită din nou dreapta credinţă prin cântec, prin poezie prin Cenaclul Lumină Lină!
Voi asculta cu mare plăcere această înregistrare de multe ori.
Monica Armenciu
Cenaclul Lumină Lină din nou în concert, din nou la drum.
Ascultând înregistrarea de la Mateiaş-Rupea, am simţit linişte în suflet, am simtit pace, acea pace pe care acest cenaclu o transmite oamenilor de pretutindeni, acelor oameni care-L caută pe Dumnezeu în tot ceea ce-i înconjoară, acei oameni care sunt cuprinşi de dragostea Creatorului şi care ştiu că doar lângă El îşi găsesc bucuria adevărată, doar El îi învaţă să iubească cu adevărat, să se lupte cu răul..
Acest cenaclu reuşeşte să aducă un colţişor din rai pe pământ şi lacrimi de bucurie pe obrajii celor care-i ascultă.
Este atât de frumos, atât de bine lângă ei !!!
Iertaţi-mă, dar nu pot să nu le mulţumesc de fiecare dată când îi ascult, acestor suflete pline de iubire, tuturor membrilor Cenaclului Lumină Lină pentru că încearcă din răsputeri şi reuşesc, să fie oameni pentru oameni.
Le doresc putere multă şi nu mai spun nimic, decât, ascultaţi-i şi vă convingeţi singuri.
DUMNEZEU SĂ-I BINECUVÂNTEZE !!!
Claudia Nemeş
