Invitație la zâmbet
Iubirea aproapelui este barometrul iubirii noastre către Dumnezeu. În contextul societății actuale, această poruncă reprezintă o adevărată piatră de încercare, de dăruire, de smerenie, de abandonare de sine. Mântuitorul lumii a rezumat toate învățăturile Sale
“Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi cea dintâi poruncă. Iar a doua, la fel cu aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei 22, 37-40).
“Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi cea dintâi poruncă. Iar a doua, la fel cu aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei 22, 37-40).
Așadar, răspunsul e simplu. Iisus Hristos dă o soluție ecuației existenței noastre, cuprinsă în câteva cuvinte. Cum se raportează, oare, omul modern, la porunca Mântuitorului? Un posibil răspuns îl găsim la Sf. Părinți: “Cât stă din tine fii în pace cu el; smereşte-te în faţa lui; nu te răzbuna împotriva lui, nici direct, nici indirect, în toate domeniile, în care este posibil, cedează înaintea lui. Dezobişnuieşte-te de a te contrazice şi a intra în dispută; înlătură aceste două atitudini care sunt semne de orgoliu şi de iubire de sine. Vorbeşte-i de bine pe cei care zic rău de tine; răsplăteşte răul cu bine. Roagă-te pentru cei ce te copleşesc cu tot felul de împotriviri, de loviri, de mizerii şi de persecuţii (Cf. Matei 5, 2l-48). Sub niciun motiv nu judeca pe cineva, nici nu încerca să vezi dacă o persoană este bună sau rea, ci fixează-ţi privirea asupra unui singur om rău de care tu vei răspunde în faţa lui Dumnezeu: tu însuți.”
Toate aceste sfaturi pot duce spre desăvârșire. Este greu să ajungem să le respectăm întocmai, de la început. Haideți să începem printr-un exercițiu simplu: un zâmbet dăruit din suflet tuturor celor pe care îi veți întâlni mâine, indiferent dacă vă sunt prieteni sau nu. Mâine, dăruiți puțin din sufletul vostru. Mâine, amintiți-vă să zâmbiți!
de Alina Dobrin
ÎNGERI CU DAR, ÎNGERI CU HAR
Doi sunt Îngeri de Lumină.
Doi sunt îngerii de foc.
Doi sunt îngeri cu noroc.
Unul va veni cu dar,
Altul va veni cu har.
Și-ncă unul, și-ncă unul
Vor veni la răsărit,
Să menească ce-i menit.
Să te facă să-nțelegi
Și să vezi și ce nu vezi.
Toți cei care aici suntem,
Suntem sus și peste tot.
Dar nu suntem ca să fim,
Lăsați ca să pribegim.
Noi suntem lăsați cu taină
Și păstrăm o Mare Taină.
Monica Armenciu
JOI 22septembrie: ora 19.30
Şedinţă de lucru
Toţi membrii Cenaclului Lumină Lină sunt convocaţi,mâine la Biserica Sf. Ioan Iacob Românul la o şedinţă de lucru.
Ordinea de zi:
-Stabilirea grupului misionar, numele membrilor permanenţi şi programul concertelor.
-Definitivarea activităţilor publicistice.
-Discuţii libere privind etica cenaclului.
CENACLUL LUMINĂ LINĂ VĂ ADUCE LA CUNOŞTINŢĂ:
Dragii noştrii cititori
În legătură cu existenţa Cenaclului Lumină Lină în contextul epocii de astăzi, vrem să vă aducem la cunoştinţă următoarele:
1. Apreciem dăruirea grupului şi dorinţa de a face ceva bun a fiecărui membru al cenaclului.
2. Dăruirea este o condiţie esenţială a prezenţei în grupului nostru misionar.
3. Nu avem pretenţia că facem lucruri excepţionale. Ne mişcăm normal într-o lume anormală, dar descoperim oameni fireşti şi minunaţi.
4. Rămânem la conţiinţa că tot ceea ce facemtrebuie să rămână în duhul lui Hristos. Încercăm noi înşine, fiecare în parte, să ne smerim, să ne unim mai mult, să ţinem cont de neputinţele fiecărui suflet, de aspiraţiile fireşti ale componenţilor noştri, să eliminăm ispita vedetismului(concretizată mai ales atunci când insul precede grupului vrândsă spună "neapărat" ceva ca să iasă în evidenţă nominal) Pentru aceasta cuvântul conducătorului grupului este determinant şi de aceea suntem pregătiţi să aducem în viitor o atmosferă şi mai frumoasă în grup.
5. Aşteptăm în continuare tineri talentaţi şi propuneri activităţi noi.
Cenaclul Lumină Lină
Concerte octombrie:
6 octombrie Cioceni Ploieşti: ora 16 Biserică, ora 18 Sală;
9 Octombrie: Ernea Dumbrăveni- ora 16 Căminul din localitate;
16 Octombrie- Mateiaş- ora 17 Cămin sau Sala Şcoală;
Există invitaţii pentru Craiova, Curtea de Argeş, Chişinău etc. Vor avea prioritate localităţile în care nu am fost încă prezenţi şi cele din Eparhia Sibiului. Vom reveni.
A fost reeditată cartea de convorbiri duhovniceşti:
"Alte Flori Din Patericul Meu"
Părintele Cătălin Dumitrean în dialog cu:
- I.P.S. Dr. Laurenţiu Streza Mitropolitul Ardealului
- Preot Prof. Acad. Dr. Mircea Păcurariu
-Părintele Teofil Părăianu
- Preot Mihai Petian
- Preot Gheorghe Şpan
VINERI ORA 18 LA BISERICA T.B.C puteţi să achizionaţi cartea. Se pot fac comenzi şi pe adresa:
dumitreancatalin@yahoo.com (tirajul este limitat)
Un om avu într-o noapte acest vis: se făcea că mergea împreună cu Dumnezeu pe malul nisipos al unui râu. În acest timp, pe cer apăreau scene mai importante din viața lui; la fiecare scenă se observau în nisip două perechi de urme: urma pașilor lui și urma pașilor lui Dumnezeu.
Când ultima scenă din viața lui i s-a perindat prin fața ochilor, el a privit la urma pașilor de pe nisip.A observat, cu mirare, că de multe ori pe drumul vieții lui era numai un rând de urme și acest fapt s-a întâmplat în vremurile cele mai triste și grele din viața lui.
Asta l-a pus pe gânduri și L-a întrebat pe Dumnezeu:
-Doamne, mi-ai făgăduit că, din momentul în care mă decid să Te urmez, Tu vei fi alături de mine în tot cursul vieții mele.Dar am observat că, în momentele cele mai grele din viața mea, pe nisip era numai un singur rând de urme. Nu înțeleg, de ce? Tocmai când am avut mai mare nevoie de ajutorul Tău, Tu m-ai părăsit.
Dumnezeu a răspuns cu blânda Sa bunătate:
-Dragul meu, Eu te iubesc mereu și niciodată nu te voi părăsi. În vremurile tale cele grele, de încercări și de suferințe, se vede pe nisip numai o singură pereche de pași, deoarece atunci Eu te luam în brațe sau în cârcă și te căram pe drumul vieții tale.
Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca Dincolo de întâmplări
Partea a doua(continuare din 18.09.2011)
O răsplată aici și imediat pentru toate faptele ar dăuna libertății omului.Răul nu s-ar mai face de frica pedepsei, iar binele s-ar face din interesul răsplătii.S-ar micșora ceva din slava lui Dumnezeu și s-ar micșora și prestigiul ființei omenești în drumul ei spre îndumnezeire.
Iată, prin urmare, la ce climat de libertate și dragoste dezinteresată vrea Dumnezeu să-Și ridice fiii, la sensul lor metafizic, cel ascuns în Dumnezeu, Care este Duh, este Iubire și Adevăr, și aceasta face și pe oameni liberi și cunoscuți și lor înșiși ca atare.
Limitele omului, sunt limitele sfințeniei sale.Iar sfințenia este de la Dumnezeu.De altfel, singurul leac al vieții, s-o scape de năruire, numai sfințenia rămâne.Sfințenia este și efectivă și preventivă.Datori de a o câștiga sunt toți oamenii, care vor să se mântuiască.
Sfințenia tare seamănă a sănătate originară, o strălucire lină a sufletului.Unde sunt acestea și Dumnezeu Se odihnește, unde lipsesc și Iisus Își pierde răbdarea.Este lucrul cel mai greu să îndupleci omul să urmărească realizarea sfințeniei.Vede bine câte năpaste îndură, fără rezemarea vieții sale pe Dumnezeu... și totuși... Dar sunt frați de-ai noștri, oameni care au ajuns încă din veacul acesta, urgisit de păcate, până la strălucirile “Schimbării la față”.
CĂRAREA TINEREŢII CURATE
partea a III -a
Hristos este Calea, Adevărul şi Viaţa. Calea Curată, Adevărul Etern şi Viaţa Fericită. Nimeni altcineva n-a putut spune şi nici n-a putut da omenirii aşa ceva, numai Hristos.
Spre Hristos dorim să le îndreptăm privirile şi inimile tinerilor noştrii, El fiind garanţia unică şi veşnică a unei vieţi frumoase şi a unui viitor fericit.
În faţa Lui Dumnezeu şi în lumina veşniciei, într-un anume înţeles, nu există bărbat sau femeie, tânar sau bătrân, mic sau mare. Există numai suflete cu trăirile lor, şi cu roadele pe care le-au adus, bune sau rele, fiecare.
Există o singură Evanghelie pentru toţi, o singură mântuire şi o singură Jertfă răscumpărătoare.
În acest înţeles, aceste învăţături, deşi sunt scrise în chip deosebit tinerilor, totuşi nu sunt numai pentru ei.
Sunt de acelaşi folos mântuitor şi pentru cei mai în vârstă, sunt pentru oricine vrea să creadă şi să trăiască Adevărul Lui Hristos din ele.
Depinde numai de CREDINŢA SUFLETULUI CARE LE CITEŞTE:
- dacă doreşte cu adevărat mântuirea sa,
- dacă o caută cu seriozitate ca acela care nu vrea să alerge în zadar (I Cor.9,27; Gal.2,2), sau aleargă ca unul care nu ştie încotro merge şi luptă ca unul ce loveşte în vânt.
Fiindcă ştim cât de dureroasă şi urgentă este problema salvării sau pieirii multor tineri, înţelegem frământarea cea mare pentru găsirea unor mijloace sigure de salvare. Înţelegem teama generaţiei de azi, care a luptat şi luptă să adauge tot mai mult la munca generaţiilor trecute, spre a face viaţa generaţiilor viitoare tot mai uşoară şi plăcută prin toate descoperirile ştiinţei şi tehnicii , când priveşte viaţa tineretului său.
Ne dăm tot mai cutremuraţi seama că, fără un echilibru moral, fără o orientare sănătoasă, fără un ideal înalt, toate descoperirile şi mijloacele moderne ale ştiinţei nu vor face altceva decât să le aducă copiilor noştrii mai grabnică şi mai cumplită nenorocirea totală.
Din prăbuşirea care a şi început în multe părţi, singura salvare este Hristos. Oricât ne-ar fi de greu să recunoaştem, acesta este ADEVĂRUL.
Oricât de greu ne-ar fi să ne întoarcem la drumul pe care l-am părăsit de atâta timp, acesta este singurul drum mântuitor.
cules de Claudia Nemeş
